De la Efectul Flynn la Efectul TikTok: Cum am ajuns sa votam impotriva democratiei?
Alegerile recente din Romania, marcate de victoria surprinzatoare a unui candidat cu o platforma eurosceptica, anti-NATO si anti-UE, pun in lumina nu doar polarizarea societatii, ci si un trend ingrijorator: intersectia dintre scaderea capacitatii critice a populatiei, asa cum sugereaza studiile legate de declinul Efectului Flynn, si impactul manipulator al algoritmilor de pe retelele social
TikTok, in special, a devenit un instrument puternic de influenta politica, punand in pericol procesul democratic.
Declinul Efectului Flynn si fragilitatea gandirii critice in Romania
Efectul Flynn se refera la cresterea constanta a scorurilor IQ de-a lungul decadelor in diverse populatii. Cu toate acestea, studii recente indica o inversare a acestui trend in anumite regiuni.
De exemplu, o cercetare realizata de Ragnar Frisch Centre for Economic Research din Norvegia a analizat rezultatele a 730.000 de teste IQ si a constatat ca Efectul Flynn a atins apogeul la mijlocul anilor 1970, urmat de un declin semnificativ ulterior.
Studiile recente indica faptul ca IQ-ul romanilor a atins apogeul in anii 1988-1989, urmat de un declin semnificativ. Factorii cheie care au contribuit la acest declin: subfinantarea sistemului educational, migratia creierelor si lipsa unor politici publice pentru sustinerea gandirii critice.
In contextul alegerilor, acest declin creeaza o vulnerabilitate in fata manipularii informatiei.
Populatia devine mai susceptibila la mesaje emotionale, simpliste sau propagandistice.
Algoritmii TikTok si influenta lor asupra procesului democratic
Retelele sociale, inclusiv TikTok, nu doar ca influenteaza modul in care informatia este perceputa, dar afecteaza si activitatea cerebrala, in special in randul tinerilor.
Universitatea din California, Irvine (2023) a demonstrat ca utilizarea excesiva a retelelor sociale, in special prin consumul de continut video scurt, duce la diminuarea capacitatii de concentrare si a gandirii critice. Creierul este „programat” sa caute recompense rapide, iar asta faciliteaza manipularea informatiilor prin continut emotional si polarizant.
Algoritmii TikTok, de exemplu, favorizeaza continutul emotional si extrem de captivant, iar utilizatorii tind sa absoarba pasiv informatiile, fara a evalua critic veridicitatea lor. Formatul de videoclipuri scurte suprastimuleaza sistemul de recompensa al creierului, reducand motivatia pentru explorarea subiectelor mai complexe, cum ar fi politica sau economia.
Totodata, foloseste algoritmi care prioritizeaza continutul pe baza interactiunilor utilizatorilor, dar si prin interventii deliberate, cum ar fi promovarea artificiala a anumitor teme sau personalitati. Expunerea preferentiala acordata candidatului pro-rus pe aceasta platforma reflecta o potentiala ingerinta externa sau o exploatare strategica a algoritmului pentru a raspandi mesaje anti-democratice.
Lipsa unui mecanism de reglementare eficient face ca TikTok sa devina un teren fertil pentru dezinformare si propaganda.
Corelatia intre scaderea IQ-ului si vulnerabilitatea la dezinformare
Declinul IQ-ului in randul populatiei, observat in Romania si alte tari europene, aduce in discutie un efect secundar alarmant: cresterea vulnerabilitatii la dezinformare. Declansarea unor campanii bine orchestrate pe social media, intr-o populatie deja fragila din punctul de vedere al gandirii critice, amplifica vulnerabilitatea la manipulare.
Romania se afla intr-un punct de cotitura, in care declinul Efectului Flynn si manipularea social media creeaza o combinatie toxica pentru democratie. Cazul recent al alegerilor prezidentiale reflecta un pattern global deja observat in scandalul Cambridge Analytica, unde exploatarea datelor personale si manipularea emotionala au fost folosite pentru a influenta rezultatele electorale.
Aceleasi principii se aplica si in Romania: folosirea retelelor sociale ca arme de influenta, prin mesaje simplificate si targetate, submineaza procesul democratic si evidentiaza cat de fragile sunt institutiile noastre in fata unor tactici de manipulare bine orchestrate. Daca nu adresam urgent aceste vulnerabilitati – prin reforme educationale, reglementarea platformelor de social media si promovarea gandirii critice – democratia noastra risca sa fie subminata din interior.
Este esential sa invatam din lectiile trecutului, pentru a preveni ca viitorul nostru politic sa fie decis mai degraba de algoritmi decat de alegatori informati.
