Decizia CCR în cazul TVR. Rodica Culcer, fostă șefă în TVR: ”Nimeni care nu-i numit de PSD nu rezistă multă vreme. Se proiectează la orizont o nouă acaparare a instituțiilor media de interes public de către PSD și extremiști”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-o amplă postare intitulată „TVR, my love”, Culcer evocă propria experiență de la televiziunea publică și susține că partidele tradiționale au acționat constant pentru îndepărtarea jurnaliștilor sau managerilor care nu le conveneau.

„Nu știu de ce se miră lumea că Adriana Săftoiu și Robert Schwartz sunt îndepărtați de PSD/epoleți de la conducerea SRTV și SRR prin intermediul CCR. Nimeni care nu a pupat condurul Sistemului, adică nu a fost numit de PSD, nu a rezistat în aceste instituții prea multă vreme. Am o dureroasă experiență personală în această privință. De mine au scăpat mai ușor, pentru că PDG, Alexandru Lăzescu, era o coadă de topor, deși provenea din societatea civilă, ba eram chiar colegi în GDS”, a scris Rodica Culcer.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

Rodica Culcer descrie presiunile la care susține că a fost supusă în TVR

Fosta directoare a Știrilor TVR afirmă că, în perioada în care a lucrat la televiziunea publică, politicieni din PSD și PNL ar fi acționat agresiv pentru îndepărtarea persoanelor care îi incomodau.

„Nu vă dați seama cât de agresivi devin pesediștii și peneliștii – era pe vremea lui Tăriceanu – când vor să înlăture un personaj care îi încurcă și habar nu aveți cât de bine lucrează angajații din TVR cu cei din Antene și de la Realitatea. Nici nu știu cum am rezistat linșajului la care mă supunea zilnic trustul Varanului, dar nu vă spun aceste lucruri ca să mă plâng – oricum e prea târziu –, ci pentru a ilustra înverșunarea cu care vechile partide se concentrează asupra unui jurnalist care nu le convine”, a continuat Culcer.

Jurnalista consideră că istoria se repetă în cazul Adrianei Săftoiu și al lui Robert Schwartz, cu diferența că actuala schimbare a conducerilor TVR și Radio România a presupus atât o procedură parlamentară, cât și intervenția Curții Constituționale.

„Și o spun pentru că istoria se repetă, doar că acum, pentru a scăpa de conducătorii instituțiilor, era nevoie de Parlament și, iată, de CCR, care a suplimentat decizia inițială cu paragraful care pune capăt mandatului celor doi”, susține Rodica Culcer.

Afirmația potrivit căreia CCR ar fi „suplimentat” ulterior decizia reprezintă interpretarea jurnalistei. Efectul asupra mandatelor celor doi președinți-directori generali nu fusese menționat explicit în comunicatul publicat după pronunțarea din 29 aprilie, dar a apărut în motivările făcute publice după mai mult de patru luni.

„Dacă nu era sesizarea AUR, ar fi găsit alte metode”

Rodica Culcer afirmă că sesizarea depusă de AUR a oferit instrumentul juridic necesar pentru schimbarea conducerilor, dar susține că, în lipsa acesteia, ar fi fost folosite alte mijloace.

„Dacă nu era sesizarea AUR, ar fi găsit alte metode, pentru că este vorba de o decizie politică privind controlul asupra mass-media publice”, a scris jurnalista.

Culcer leagă momentul publicării deciziilor CCR de schimbarea raportului de forțe din Parlament și anticipează că PSD și AUR vor negocia desemnarea viitorilor șefi ai TVR și Radio România.

„Momentul este bine ales de PSD-AUR, care își vor negocia probabil conducerea celor două instituții media. Să nu vă mire nimic. Astăzi majoritatea nu mai este a vechii coaliții cvadripartite, ci a PSD-AUR-șoșocari, la care se adaugă UDMR. Nu vă bucurați însă: UDMR în CA al SRTV a fost aliat fidel al PSD, la fel reprezentantul minorităților. Știu bine ce spun”, a afirmat Culcer.

Rodica Culcer: „Nimeni nu a vrut vreodată o televiziune publică independentă”

Fosta directoare a Știrilor TVR susține că problema fundamentală este reprezentată de Legea nr. 41/1994, care reglementează organizarea și funcționarea televiziunii și radioului public.

„Se proiectează deci la orizont o nouă acaparare a instituțiilor media de interes public de către PSD și extremiști, dar aceasta nu este unica problemă a SRTV și SRR. Marea problemă este Legea 41/1994, da, chiar din 1994, nemodificată de 32 de ani, care este un exemplu de manual de consfințire prin lege a conflictului de interese și a controlului politic asupra televiziunii publice. Legea ANI e un joc de copii față de ce conține legea SRTV”, a afirmat Culcer.

Legea a fost modificată punctual în perioada scursă de la adoptare, însă mecanismul fundamental prin care o parte importantă a membrilor consiliilor de administrație este desemnată de partidele parlamentare a fost păstrat.

Rodica Culcer spune că a încercat să convingă diferiți decidenți politici să susțină o reformare fundamentală a televiziunii publice, fără să obțină însă sprijin.

„Voi detalia într-o altă postare, e mult de zis, pentru că legea e un scandal și o rușine a clasei politice: niciun partid și niciun președinte nu a vrut să o schimbe. Când am avut acces la decidenți, am încercat să-i conving de necesitatea unei legi fundamental diferite. Am studiat statutele altor televiziuni publice, am scris materiale, am propus soluții și m-am izbit de un zid. Nimeni nu a vrut vreodată o televiziune publică independentă. În consecință, avem astăzi niște jucării ale partidelor și mafiilor politice”, a mai scris jurnalista.

Ea a făcut însă o distincție între mecanismul politic de conducere și activitatea jurnaliștilor din interiorul televiziunii publice.

„Nu vreau să închei înainte de a spune că a fost o bucurie să lucrez cu cea mai mare parte a colegilor din Departamentul Știri și Sport, pe care l-am condus, și că am întâlnit oameni deosebiți și în alte departamente. Știriștii din TVR sunt mai buni decât cei din alte televiziuni, dar nu au posibilitatea să demonstreze acest lucru. Acum pot, dar nu cred că mai durează mult. Blestemata de politizare le dă doar din când în când o gură de aer și apoi îi readuce la ordine”, a încheiat Rodica Culcer.

Ce a decis CCR în cazul TVR și Radio România

Curtea Constituțională a admis sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului prin care au fost constituite consiliile de administrație ale TVR și Radio România.

CCR a stabilit că distribuirea celor opt locuri rezervate grupurilor parlamentare în fiecare consiliu nu a respectat configurația politică și ponderea partidelor în Parlament, condiții prevăzute de Legea nr. 41/1994.

Deciziile nr. 394 și 395 au fost pronunțate pe 29 aprilie 2026. Motivările au fost publicate după mai mult de patru luni, iar efectele juridice s-au produs odată cu apariția documentelor în Monitorul Oficial.

Curtea a arătat că actele prin care Adriana Săftoiu și Robert Schwartz au fost numiți președinți-directori generali își încetează efectele juridice, deoarece desemnarea lor a fost făcută în baza componenței consiliilor de administrație declarate neconstituționale.

Adriana Săftoiu: Hotărârea prin care am fost numită nu a fost atacată de AUR

Adriana Săftoiu contestă tocmai extinderea efectelor deciziei CCR asupra hotărârii separate prin care Parlamentul a numit-o președintă a Consiliului de Administrație și directoare generală a TVR.

Săftoiu a intrat în Consiliul de Administrație ca reprezentantă a Guvernului, nu pe unul dintre cele opt locuri repartizate grupurilor parlamentare. Hotărârea Parlamentului nr. 50, prin care a fost numită președinte-director general, nu fusese contestată de AUR.

„Mă uimește faptul că hotărârea prin care am fost numită președinte-director general la televiziune, care nu a fost atacată de AUR ca neconstituțională, totuși Curtea a decis că este neconstituțională. Înțeleg că nici măcar această hotărâre, Hotărârea 50, nu a fost discutată în plenul CCR. Pur și simplu apare în motivare ca o extensie a Hotărârii 45 – decizia a fost extinsă și către Hotărârea 50. Mie mi se pare destul de grav”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Cotidianul.

Săftoiu ridică problema unei posibile ingerințe politice

Întrebată dacă suspectează că în spatele deciziei s-ar afla un interes politic, Adriana Săftoiu a evitat să formuleze o acuzație directă la adresa judecătorilor constituționali, dar a descris ipoteza ca fiind „extraordinar de gravă”.

„Sincer, mi-e și frică să suspectez așa ceva, pentru că ar fi extraordinar de grav să mă gândesc că CCR ia decizii în funcție de interesele politice ale momentului. Dar pentru mine este un mare semn de întrebare cum a putut să apară în motivare acest lucru. Adică declari o hotărâre neconstituțională fără ca cineva să fi sesizat, să fi cerut să judeci așa ceva, prin urmare nici nu ai judecat”, a afirmat Săftoiu.

Fosta președintă-directoare generală a TVR spune că reacția sa nu este determinată de pierderea funcției, ci de precedentul pe care consideră că îl creează decizia Curții.

„Aici nu este vorba despre mine, sincer vă spun. Nu este vorba despre faptul că mai sunt sau nu mai sunt președinte-director general. Este vorba, efectiv, de un principiu. Iar asta mi se pare îngrijorător: că, în acest moment, Curtea Constituțională a trecut în motivare ceva ce nici măcar nu a deliberat”, a declarat Adriana Săftoiu.

Afirmația că plenul CCR nu ar fi deliberat asupra încetării mandatului său îi aparține Adrianei Săftoiu. Curtea nu a prezentat public un răspuns la această acuzație.

Robert Schwartz cere prezentarea opiniei separate

Robert Schwartz, înlăturat de la conducerea Radio România prin efectele aceleiași hotărâri, a evitat să comenteze pe fond decizia CCR, dar a cerut ca publicului să-i fie prezentată și opinia separată formulată în acest dosar.

„Așa cum nu am comentat decizia CCR nici atunci când a fost luată, pe 29 aprilie, așa nu am ce comenta nici acum, după publicarea ei. Vă recomand să citiți și să prezentați publicului, pentru echidistanță, și opinia separată, publicată în Monitorul Oficial din 4 septembrie 2026”, a transmis Schwartz.

El a adăugat că, „pentru bunăstarea media publice”, ar fi necesară aplicarea în România a European Media Freedom Act, în special a articolului 5, referitor la garanțiile privind funcționarea independentă a serviciilor publice de presă.