Decizie ICCJ: Sancționarea disciplinară a procurorului Bogdan Pîrlog rămâne definitivă. El a acuzat că se urmărește prescripția în dosarul ”10 August”

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, luni, menținerea sancțiunii disciplinare aplicate prim-procurorului Bogdan Ciprian Pârlog de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, după ce acesta a încălcat dispozițiile scrise ale procurorului ierarhic superior.

Potrivit unui comunicat al Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ, Completul de 5 judecători în materie civilă a respins ca nefondat recursul formulat de magistrat în dosarul nr. 1590/1/2025, menținând astfel Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7P din 11 iunie 2025.

Prin hotărârea CSM atacată în recurs, procurorul fusese sancționat disciplinar cu diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 10 la sută pe o perioadă de trei luni, în temeiul art. 273 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Suspectul în masacrul de la Tumbler Ridge, din Canada, identificat

James Van Der Beek, starul din Dawson’s Creek, a murit la vârsta de 48 de ani

„Înalta Curte a respins recursul ca nefondat și a constatat definitiv că abaterea disciplinară a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege, în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei”, se arată în comunicatul citat.

Instanța supremă a reținut comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. f) din Legea nr. 303/2022, constând în nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea.

Potrivit ÎCCJ, faptele au constat în emiterea de către Bogdan Ciprian Pârlog a unui ordin prin care a dispus să nu fie respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior, respectiv de Procurorul general al Parchetului militar de pe lângă Curtea de Apel.

„Abaterile disciplinare reținute au vizat faptul că domnul procuror a emis un ordin prin care a dispus să nu fie respectat ordinul emis de procurorul ierarhic superior, încălcând astfel dispozițiile legale în materie administrativă, principiul organizării ierarhice a parchetelor și caracterul executoriu al unui act administrativ aflat în vigoare. Se subliniază că respectivele dispoziții nu priveau modalitatea de soluționare a unor cauze”, precizează Înalta Curte.

„Prin sancțiunea disciplinară definitivă aplicată, Înalta Curte delimitează clar între autonomia profesională a magistraților și obligația de a respecta dispozițiile administrative legale, reafirmând principiul legalității și al respectării statutului profesional”, se mai arată în comunicat.

Decizia Completului de 5 judecători este definitivă.

Pîrlog a făcut parte din primul grup de magistraţi care a acceptat să discute în mod public, la întâlnirea din luna decembrie 2025 la Palatul Cotroceni, despre problemele grave din justiţie.

În urmă cu o lună, la Euronews, Pîrlog a spus că deține recordul pentru cel mai sancționat magistrat din toată Europa, cu 20 de acțiuni disciplinare exercitate asupra lui. El a fost sancționat în speciale pentru critici la adresa sistemului judiciar, în special la adresa CSM și Inspecției Judiciare.

„Acțiuni exercitate, da. 20 au fost, apoi s-au reunit două pe rolul CSM. E recordul pe Europa. De ce mă sancționează? În primul rând, din lipsă de imaginație. Încercarea de a mă intimida prin Inspecția Judiciară trebuia, la un moment dat, oricât de obtuz ai fi din punct de vedere al intelectului imaginativ, să realizezi că nu funcționează.

Pe de altă parte, exercitarea respectivelor acțiuni avea și un efect secundar greu de negat, intimidarea celorlalți. Adică lumea vedea ce mi se întâmplă mie, chiar dacă vedea că le duc și se anulau sau se respingeau pe bandă rulantă, tot se trecea prin malaxorul ăsta și se provoca frică. Într-un fel, o perioadă, am fost, involuntar, și vehicul de terorizare a sistemului judiciar. În ceea ce privește cele 20 de acțiuni, aproximativ 15 sunt ca urmare a unor opinii, articole în reviste științifice, participări la emisiuni audio-video, ceea ce se crede delicte de opinie. În ultimul timp, cred că au clacat, au obosit, nu au mai exercitat cu ardoarea aceea. Dar era o perioadă în care, și dacă respiram mai tare, mă trezeam cu o acțiune disciplinară”, a spus Pîrlog.

El a fost și procuror în cazul celebrului dosar „10 august”. În 2025, acest dosar a împlinit șapte ani, astfel că se apropie și acesta de prescripție, a explicat Bogdan Pîrlog.

„E vorba de context și de dosar. E vorba de o emisiune la care am participat imediat după clasarea dispusă în dosarul 10 august, de către un personaj care, între timp, s-a pensionat. Acea clasare halucinantă în care se vorbea de tratarea manifestanților precum fermierul care întoarce brazda, nicidecum ca acel grădinar care îngrijește panseluțele. Pe fondul acestei situații, s-a dat acea declarație anterior acestui moment.

Declarațiile respective de la emisiune priveau și un alt incident, în care Georgiana Hosu, viitoarea șefă a DIICOT – a dispărut apoi din sistemul judiciar – în calitate de procuror de caz în dosarul 10 august, care fusese luat la DIICOT în condiții mai mult decât suspecte – și nu o spun doar eu, ci o țară întreagă – s-a gândit ea că eu, care eram procurorul care m-am sesizat, care am efectuat o parte din urmărirea penală, să fiu audiat ca martor. Ceea ce, automat, ar fi detonat tot ce însemna urmărirea penală. Evident, declarația respectivă atrăgea atenția și asupra aspectului că organul de urmărire penală, adică procurorul, nu are calitatea de martor. După momentul în care am ieșit în public, nu s-a mai insistat cu nicio audiere, cu nimic.

În ceea ce privește soluția dată în dosarul 10 august, să nu uităm că acea soluție, pe care sunt acuzat că am criticat-o, a fost infirmată. A fost un întreg circ și cu infirmarea ei, și cu redeschiderea dosarului. În acest moment, după ce s-a pierdut foarte mult timp datorită acestor proceduri pentru redeschiderea dosarului, dosarul a fost trimis în instanță, s-a întocmit rechizitoriul și a fost sesizată instanța. Dar se apropie prescripția. Ce au făcut acele personaje a avut un impact negativ asupra desfășurării și asupra șansei de a afla adevărul. Eu nu spun că oamenii trimiși în judecată sunt vinovați sau nu, dar, la cum arată lucrurile, există riscul să se constate intervenită prescripția”, a precizat Pîrlog.