Decizie istorica a CJUE. Cristi Danilet anunta ca CCR nu mai este instanta suprema: „Decizia situeaza judecatorul roman deasupra CCR cand vine vorba de intepretarea legii”

analize

Judecatorul Cristi Danilet explica pe intelesul tuturor ce a decis, marti, Curtea de Justitie a UE in procesul legat de infiintarea Sectiei Speciale, de modul de numire a sefului Inspectiei Judiciare si de necesitatea ca Romania sa respecte reglementarile din tratatul UE legate de justitie.

„S-a publicat decizia CJUE in sase cauze conexate la Luxembourg. Este o decizie ISTORICA care situeaza judecatorul roman deasupra CCR cand vine vorba de intepretarea legii prin prisma europeana. SIIJ este in afara normelor europene.

Iata concluziile mele cu privire la aceasta:
– decizia de infiintare a MCV si rapoartele MCV sunt obligatorii pentru Romania ca urmare a aderarii la UE. Asadar, ele nu sunt simple ‘recomandari’ cum au sustinut in mod repetat niste asociatii nereprezentative ale magistratilor, o parte din politicieni, dar si Curtea noastra Constitutionala;

– Guvernul Romaniei a gresit cand a numit pe seful Inspectiei Judiciare;

– existenta SIIJ trebuie justificata si sa fie in afara controlului politic, dar cu respectarea obligatiilor din cadrul MCV. Avand in vedere ca in Rapoartul MCV din 2019 se atragea atentia Romaniei ca trebuie sa respecte recomandarile din raportul pe anul 2018 si ca in acesta din urma s-a spus ca modificarile legilor justitiei trebuie sa tina seama de cele stabilite de Comisia de la Venetia si Greco care s-au opus SIIJ (considerata drept ‘anomalie’ care afecteaza statul de drept), rezulta ca existenta SIIJ in afara ordinii europene;

– raspunderea personala a judecatorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementata, legea trebuind a fi clara si precisa;

– judecatorul roman este primul judecator european. El trebuie sa interpreteze legislatia nationala prin prisma dreptului european. Daca este contradictie, judecatorul poate inlatura norma legala sau constitutionala. Aceasta inseamna ca o instanta poate inlatura inclusiv o interpretare a CCR care valideaza o lege a Parlamentului roman”, a scris Danilet pe Facebook.

Iata ce a statuat CJUE in privinta „suprematiei dreptului Uniunii”:

„Intr-o a cincea etapa, Curtea statueaza ca principiul suprematiei dreptului Uniunii se opune unei reglementari nationale de rang constitutional care priveaza o instanta inferioara de dreptul de a lasa neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si care este contrara dreptului Uniunii. Curtea aminteste ca, potrivit unei jurisprudente consacrate, efectele asociate principiului suprematiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fara ca dispozitiile interne aferente repartizarii competentelor judiciare, inclusiv de ordin constitutional, sa poata impiedica acest lucru. Amintind de asemenea ca instantele nationale sunt obligate, in masura posibilului, sa dea dreptului intern o interpretare conforma cu cerintele dreptului Uniunii sau sa lase neaplicata din oficiu orice dispozitie contrara a legislatiei nationale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretari conforme, Curtea constata ca, in cazul unei incalcari dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul suprematiei dreptului Uniunii impune instantei de trimitere sa lase neaplicate dispozitiile in cauza, indiferent daca acestea sunt de origine legislativa sau constitutionala”.

Decizia CJUE in privinta Sectiei Speciale:

„Curtea precizeaza ca, pentru a fi compatibila cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si isi exercita competenta cu respectarea cerintelor prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare ‘carta’). In lipsa indeplinirii acestor cerinte, reglementarea mentionata ar putea fi perceputa ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor, ceea ce ar aduce atingere increderii justitiabililor in justitie. Curtea adauga ca reglementarea nationala in discutie nu poate avea ca efect nerespectarea obligatiilor specifice care ii revin Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928 in domeniul luptei impotriva coruptiei.

Revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare. In ceea ce priveste carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati”.

Mai mult despre:

Comentarii: