Decizie uriasa pentru justitia din Romania. CJUE: „Judecatorii nu se supun deciziilor CCR”. Danilet: „De azi, judecatorii sunt independenti si fata de CCR”

politica

Judecatorul Cristi Danilet a anuntat, marti, o decizie esentiala pentru justitia din Romania. CJUE a decis ca „dreptul UE e deasupra deciziilor CCR” si ca judecatorii nu pot fi pedepsiti daca nu pun in aplicare deciziile CCR in cazul in care acestea contravin dreptului UE.

„De azi, judecatorii sunt independenti si fata de CCR. Iar dreptul UE e deasupra deciziilor CCR. Tocmai a decis asta CJUE”, a precizat Danilet.

Curtea de Justitie a UE a emis marti un comunicat de presa in care anunta ca „suprematia dreptului Uniunii impune ca judecatorii nationali sa aiba puterea sa lase neaplicata o decizie a unei curti constitutionale care este contrara acestui drept, in special fara a fi expusi riscului de a le fi angajata raspunderea disciplinara”.

CJUE a subliniat si „caracterul obligatoriu al MCV”.

Decizia CJUE vine dupa ce ICCJ si Tribunalul Bihor au sesizat-o ca urmare a deciziei CCR prin care au fost anulate condamnari ale unor politicieni pentru infractiuni de evaziune fiscala privind TVA-ul, precum si de coruptie si de trafic de influenta, in special in legatura cu gestionarea unor fonduri europene, din cauza ca nu au fost judecate de un complet specializat in materie de coruptie sau din cauza ca judecatorii completului de judecata nu au fost desemnati prin tragere la sorti.

„Dreptul Uniunii se opune aplicarii unei jurisprudente a Curtii Constitutionale care conduce la anularea hotararilor pronuntate de completuri de judecata nelegal compuse, in masura in care aceasta, coroborata cu dispozitiile nationale in materie de prescriptie, creeaza un risc
sistemic de impunitate a faptelor care constituie infractiuni grave de frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de coruptie”, subliniaza CJUE.

In continuare, CJUE a desfiintat pur si simplu deciziile CCR.

„Aplicarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in discutie are drept consecinta ca respectivele cauze de frauda si de coruptie trebuie sa fie rejudecate, daca este cazul, de mai multe ori, in prima instanta si/sau in apel. Avand in vedere complexitatea si durata sa, o astfel de rejudecare are in mod inevitabil ca efect prelungirea duratei procedurilor penale aferente.

Or, pe langa faptul ca Romania s-a angajat sa reduca durata procedurii pentru cauzele de coruptie, Curtea aminteste ca, tinand seama de obligatiile specifice care ii incumba Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928, reglementarea si practica nationale in aceasta materie nu pot avea drept consecinta prelungirea duratei anchetelor privind infractiunile de coruptie sau slabirea in orice alt mod a luptei impotriva coruptiei11.

Pe de alta parte, tinand seama de normele nationale de prescriptie, rejudecarea cauzelor in discutie ar putea conduce la prescrierea infractiunilor si ar putea impiedica sanctionarea, in mod efectiv si disuasiv, a persoanelor care ocupa cele mai importante pozitii in statul roman si care au fost condamnate pentru savarsirea in exercitarea functiilor lor a unor fapte de frauda grava si/sau de coruptie grava. Prin urmare, riscul de impunitate ar deveni sistemic pentru aceasta categorie de persoane si ar repune in discutie obiectivul combaterii coruptiei la nivel inalt„, subliniaza CJUE.

CJUE arata apoi ca judecatorii care nu se supun deciziilor CCR nu pot fi pedepsiti.

„Dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie obligatorii pentru instantele de drept comun, cu conditia ca independenta acestei curti, in special fata de puterile legislativa si executiva, sa fie garantata. In schimb, acest drept se opune ca raspunderea disciplinara a judecatorilor nationali sa fie angajata prin orice nerespectare a unor asemenea decizii”, subliniaza CJUE.

Citeste AICI comunicatul integral al Curtii de Justitie al Uniunii Europene.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: