Ședința desfășurată la Palatul Cotroceni a fost condusă de președintele Nicușor Dan. Discuțiile au vizat modernizarea sistemului național de apărare, dezvoltarea industriei militare românești și adaptarea planificării strategice la evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO.
Planul de înzestrare aprobat de CSAT trebuie să coreleze necesarul de echipamente al Armatei cu resursele financiare care urmează să fie alocate apărării în următorii zece ani.
„Acest document programatic asigură corelarea optimă între necesitățile operaționale de echipamente militare și resursele financiare multianuale alocate apărării. Totodată, Planul facilitează consolidarea capabilităților existente și introducerea altora noi, sustenabile, flexibile și mobile, în măsură să răspundă riscurilor și amenințărilor curente”, a transmis Administrația Prezidențială după ședința CSAT.
Comunicatul nu prezintă lista programelor de achiziții incluse în plan, valoarea acestora și calendarul în care urmează să fie cumpărate noile echipamente militare.
Deciziile privind înzestrarea Armatei au fost luate în contextul angajamentului asumat de România la summitul NATO de la Haga din 2025. Până în 2035, alocările bugetare relevante pentru securitate ar urma să ajungă la 5% din Produsul Intern Brut.
Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie destinată cheltuielilor propriu-zise pentru apărare, iar 1,5% cheltuielilor asociate domeniului, precum infrastructura cu utilizare militară, reziliența și alte investiții cu rol în securitatea națională.
Potrivit CSAT, creșterea bugetelor pentru apărare poate reprezenta și o oportunitate pentru industria militară românească.
„Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare reprezintă o oportunitate pentru industria de profil din România, care se poate astfel moderniza prin atragerea de tehnologii performante și know-how, inclusiv prin colaborarea cu companii consacrate în domeniu”, se arată în comunicat.
CSAT a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044. Documentul transpune în măsuri concrete recomandările din Analiza Strategică a Apărării, aprobată de Consiliu în 2025.
Programul are ca obiective creșterea capacității de luptă, descurajarea amenințărilor la adresa României și îndeplinirea responsabilităților asumate în cadrul apărării colective a NATO.
„Nivelul de ambiție al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, suveranității naționale, stabilității și progresului economic, precum și de gestionarea optimă a responsabilităților privind apărarea colectivă”, precizează Administrația Prezidențială.
CSAT arată că modernizarea structurii de forțe presupune alocarea unor resurse suficiente nu numai pentru cumpărarea echipamentelor, ci și pentru operarea acestora și pregătirea militarilor.
Consiliul a aprobat și documentul de analiză privind implementarea programului european SAFE, elaborat de grupul de lucru interinstituțional constituit la nivelul Guvernului.
Programul este destinat finanțării unor achiziții de capabilități militare și poate susține dezvoltarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin modernizarea capacităților de producție și transfer de tehnologie.
Administrația Prezidențială nu a detaliat proiectele care vor fi finanțate de România prin SAFE și nici valoarea achizițiilor avute în vedere.
Un alt subiect analizat de CSAT a fost prezența trupelor și a capabilităților militare americane în România. Discuția are loc în timp ce Statele Unite își revizuiesc postura militară și amplasarea forțelor în Europa.
„Consiliul a evaluat stadiul actual și etapele următoare ale dialogului bilateral dedicat prezenței trupelor și capabilităților americane în țara noastră. Membrii Consiliului consideră că măsurile vizând consolidarea posturii SUA în țara noastră reprezintă o investiție strategică în securitatea României și un factor esențial pentru descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO și a întregului spațiu euroatlantic”, se arată în comunicat.
Documentul nu anunță deocamdată suplimentarea concretă a numărului militarilor americani sau dislocarea unor noi sisteme de armament. CSAT precizează că sunt analizate condițiile logistice și operaționale pe care România le poate asigura în calitate de țară gazdă.
Elementele programului Host Nation Support, prin care România asigură sprijinul necesar forțelor aliate aflate pe teritoriul său, sunt evaluate în cadrul unui proces interinstituțional.
„Elementele specifice ale sprijinului națiunii gazdă, oferit de România, adaptat cerințelor operaționale și logistice ale forțelor americane, sunt analizate în prezent, în cadrul unui efort interinstituțional care va fundamenta, în perioada imediat următoare, adoptarea unor decizii concrete”, a transmis Administrația Prezidențială.