Delirul de la ICCJ: Silvia Dumitrescu îi dă un porumbel lui Călin Georgescu, o femeie îi pupă mâna lui Călin Georgescu – VIDEO

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În fața ICCJ l-a așteptat pe Georgescu o mulțime de susținători care scandau ”Libertate” și ”Georgescu președinte”. Aceștia i-au cântat ”Hristos a înviat din morți”, tonul fiind dat la portavoce de cântăreața Silvia Dumitrescu.

Apoi, Georgescu a defilat prin fața mulțimii, ținută dincolo de un gard metalic pus de jandarmi, în timp ce era strașnic păzit de bodyguarzi.

Georgescu a primit ouă roșii și numeroși porumbei albi, chiar și Silbia Dumitrescu i-a dat un porumbel alb apoi l-a aplaudat fericită pe Georgescu când acesta a aruncat porumbelul în sus. O femeie din spatele Silviei Dumitrescu a ținut să-i pupe mâna lui Georgescu, acesta nu a fost deloc deranjat.

Dronă găsită în Polonia în apropierea graniței cu Rusia. Ar fi fost „destinată recunoașterii și neechipată cu capacități de luptă”

Grecia desfășoară sateliți pentru a lupta împotriva incendiilor de vegetație

Delirul de la ICCJ: Silvia Dumitrescu îi dă un porumbel lui Călin Georgescu, o femeie îi pupă mâna lui Călin Georgescu pic.twitter.com/kuR6xSp4t5

— aktual24.ro (@ak24ro) April 15, 2026

La ICCJ are loc procesul în care Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Judecătorul a amânat procesul pentru 28 aprilie.

Infracțiunile lui Georgescu

Conform unui comunicat al Parchetului General, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale, precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi au pus în discuție un plan conform căruia Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență.

Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile lui Georgescu, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzate de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a lui Potra.

Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației.

Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a lui Georgescu, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, spun procurorii, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre București.

Ca urmare a unui apel efectuat la serviciul de urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01:30 – 03:00, autoritățile reușind depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești – Săftica, județul Ilfov, comuna Mănești, județul Dâmbovița, comuna Cornești, județul Dâmbovița și municipiul București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase.

În opinia Parchetului, acțiunile grupării lui Potra nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.

‘Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente’, explică Parchetul.