„Delta din Carpati” poate fi salvata. Rezervatia de la Dumbravita, Brasov, sufera din cauza secetei din ultimii ani

Intinderile de apa ale „Deltei din Carpati” aproape au secat din pricina secetei, iar specialistii se tem ca, in cativa ani, rezervatia naturala ar putea disparea. In lipsa apei, flora acvatica, sutele de specii de insecte, pesti si pasari sunt condamnate la pieire. Autoritatile cauta solutii pentru revitalizarea zonei si apeleaza la fondurile europene. Rezervatia de la Dumbravita este localizata in judetul Brasov si partial in Covasna, pe teritoriile localitatilor Dumbravita, Codlea, Holbav, Halchiu, Feldioara, Maierus, Belin, Haghig. Zona este impartita in trei arii distincte si are o suprafata totala de peste 400 ha.

Ploile au devenit o raritate in zona, iar afectate au fost si paraiele care alimentau baltile din apropierea comunei Rotbav, din judetul Brasov. Fara apa suficienta, tot ecosistemul este amenintat, spun specialistii. Efectele secetei se vad cel mai bine pe lacul 2 al Deltei din Carpati. In trecut, toata zona era acoperita de apa, insa din cauza lipsei precipitatiilor nivelul a scazut atat de mult incat atat pe margine, cat si in mijlocul lacului au aparut insule de pamant. Acum mai sunt portiuni, doar din loc in loc, unde pasarile mai au apa suficienta ca sa pluteasca.

„Era peste, de la astia marunti pana la 10-15 kilograme.”

„Incepand de prin septembrie n-a mai plouat aproape deloc si paraiele pur si simplu n-au mai avut debite suficiente. E o situatie intr-adevar ingrijoratoare ca dispare ecosistemul. Toata fauna si flora acvatica dispare, practic, partial sau total”, a declarat Dan Ionescu, profesor universitar la Facultatea de Silvicultura, din cadrul Universitatii Transilvania.

De peste 40 de ani, nea Traian, un cunoscator al locului, vine la pescuit pe malul lacurilor din Rotbav. Pescarul a observat ca de la un an la altul pestii sunt tot mai mici si tot mai putini: „Iata acum am prins vreo 6-7, cati sunt acolo, dar sunt micuti. Inainte era tot neamul de peste de la astia marunti pana la 10-15 kilograme. Nu cred ca o sa mai existe Delta din Carpati in cativa ani. Daca o sa fie tot asa seceta cum a fost pana acum, va dati seama ca seaca. Nu mai curg paraiele, n-are de unde sa mai alimenteze. Nu vedeti la ce adancime se pescuieste, la 30-40 de centimetri”, a spus nea Traian pentru brasov.net.

Ingrijorati sunt si alti pescari care in trecut se intorceau acasa cu zeci de kilograme de peste, dupa o partida de pescuit. „Erau pesti de 8, 10, 12 kilograme, crap, stiuca. Au fost anii astia in care nu prea a plouat si a mai scazut din apa”, povesteste un pescar. „Nu ne vine sa credem. Cand am venit si am vazut ce e aici, ne-a socat. E si pacat de pestele care e aici. Seaca apa, pestele n-are aer, oxigen. S-a schimbat in rau ca n-avem apa, sunt multe buruieni”, zice un alt pescar.

46 de milioane de lei, din fonduri europene pentru rezervatia de la Dumbravita

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului a accesat fonduri europene in valoare de peste 46 de milioane de lei pentru a revitaliza „Delta din Carpati”. Vor fi facute doua baraje de pe urma carora lacurile vor putea fi alimentate cu apa. In plus, vor fi construite si insule artificiale, cu zone de cuibarit pentru pasarile care traiesc aici. Apoi, decolmatarea unor canale si ridicarea unor stavilare care sa asigure debitul minim de apa pentru alimentarea acestui colt de rai poate salva Rezervatia Naturala de la Dumbravita. Toate aceste demersuri au inceput. Specialistii afirma ca lucrarile de protectie sunt de maxima urgenta pentru ca si in anii viitori sa ne putem bucura, la fel ca si pana acum, de privelistea pasarilor aflate in „Delta din Carpati”.

Rezervatia de la Dumbravita se bucura de o diversitate ornitologica foarte ridicata. Aria protejata se intinde pe o suprafata de 414 ha. Aici, in perioada 1993-2001, au fost identificate peste 100 de specii de pasari acvatice. Este vorba, printre altele, de specii de starci, pasari de tarm si pescarusi, specii de cormorani mari, egrete mari, egrete mici, berze negre, si garlite mari, specii de rate, buhaiul de balta, starcul pitic sau starcul rosu. Totodata, rezervatia se remarca si prin varietatea peisajului. Acesta face tranzitia de la zonele umede (helesteie piscicole, lacuri, ape curgatoare, mlastini si stufaris), la fanete, pasuni si paduri, avand un potential turistic cu totul deosebit.