Demiterea șefei TVR. Profesorul Radu Carp acuză CCR că ”decizia este extrem de gravă”: ”Se vede din avion ce s-a întâmplat”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și doctor în drept, consideră că raționamentul CCR este „fundamental greșit” și avertizează că acesta poate crea un precedent cu efecte asupra altor numiri făcute de Parlament sau de președintele României.

„Am evitat să mă pronunț public până acum despre sesizarea AUR privind numirea membrilor Consiliilor de Administrație ai SRTV și SRR”, a transmis Radu Carp.

SURSE PSD nu vrea să facă parte din Guvernul Luca Niculescu. Reacția dură a lui Grindeanu

Fox News o angajează pe fosta purtătoare de cuvânt al lui Donald Trump pe poziția de comentator

Carp: Situația din 2025 a fost diferită de precedentul din 2012

Sesizarea AUR a vizat modul în care au fost distribuite locurile rezervate partidelor în consiliile de administrație ale TVR și Radio România. Formațiunea a susținut că ponderea sa parlamentară îi dădea dreptul la câte două locuri, nu la unul singur.

CCR a admis sesizările și a invocat inclusiv un precedent din 2012, când Curtea sancționase procedura folosită pentru desemnarea conducerilor celor două instituții.

Radu Carp susține însă că între cele două situații există o diferență esențială.

„În 2012, membrii nominalizați de un partid politic nu au fost audiați de comisiile parlamentare. Mai mult, președintele unei comisii din Parlament a afirmat public că acel partid politic nu mai are dreptul la niciun fel de reprezentare deoarece «a distrus țara». CCR a sancționat la vremea respectivă, foarte corect, un abuz”, a explicat profesorul.

În cazul procedurii din 2025, afirmă Carp, AUR a prezentat câte doi candidați și doi supleanți pentru fiecare dintre cele două consilii, în total opt persoane.

Toți candidații ar fi fost audiați de comisiile parlamentare, care au decis prin vot să valideze doar câte un membru și un supleant pentru fiecare instituție.

„S-au aplicat legea și Regulamentele Camerelor la virgulă. Unde este atunci încălcarea Constituției? Legea 41 vorbește despre respectarea ponderii parlamentare, nu operează cu cifre și virgule”, a susținut Radu Carp.

Profesorul invocă principiul autonomiei Parlamentului

Radu Carp afirmă că CCR a consacrat încă din 1993 principiul autonomiei Parlamentului și se întreabă de ce acesta nu a fost aplicat și în cazul numirilor de la TVR și Radio România.

„Să admitem că CCR își încalcă propria jurisprudență. Nu este prima oară”, a adăugat profesorul.

Curtea a stabilit, prin deciziile 394 și 395 din 29 aprilie 2026, că Parlamentul nu a respectat „criteriul imperativ al ponderii” grupurilor politice atunci când a distribuit cele opt locuri rezervate acestora în fiecare consiliu de administrație.

La momentul votului, AUR avea 90 de parlamentari, reprezentând 19,4% din total, dar primise câte un singur loc în cele două consilii, la fel ca formațiuni cu o pondere parlamentară mai mică.

Controversa privind mandatul Adrianei Săftoiu

Cea mai gravă parte a deciziei este, în opinia lui Radu Carp, cea referitoare la încetarea efectelor actului prin care Adriana Săftoiu a fost numită președinte-director general al TVR.

Săftoiu intrase în Consiliul de Administrație ca reprezentantă a Guvernului, nu ca reprezentantă a unui partid. Ulterior, ea a fost aleasă de Parlament în fruntea televiziunii publice.

„Complet de neînțeles este raționamentul CCR că și în cazul doamnei Adriana Săftoiu s-ar fi încălcat Constituția, deși AUR nici nu a cerut acest aspect”, a afirmat Carp.

Profesorul atrage atenția că hotărârea nominală prin care Săftoiu a fost desemnată președinte-director general a fost afectată de decizia CCR, deși sesizarea AUR viza componența politică a Consiliului de Administrație.

Și Adriana Săftoiu a declarat că hotărârea privind numirea sa nu a fost contestată de AUR și că, din informațiile sale, nu ar fi fost discutată separat în plenul Curții.

„Din aprilie până în septembrie s-a mai adăugat un paragraf”

Radu Carp mai susține că există o diferență importantă între comunicatul publicat de CCR în 29 aprilie, imediat după pronunțarea soluției, și motivarea făcută publică în septembrie.

Comunicatul inițial menționa încetarea efectelor hotărârilor Parlamentului în privința candidaților desemnați de grupurile politice. În motivarea publicată ulterior apare însă și încetarea efectelor actelor prin care au fost numiți președinții-directori generali ai celor două instituții.

„Din aprilie până în septembrie s-a mai adăugat un paragraf. Cel referitor la Adriana Săftoiu. De unde știm? Să comparăm comunicatul de presă din 29 aprilie cu decizia publicată în Monitorul Oficial în septembrie. Se vede din avion ce s-a întâmplat”, a afirmat Carp.

Profesorul avertizează asupra unui precedent periculos

Radu Carp consideră că extinderea controlului CCR asupra unui act de numire care nu ar fi fost contestat poate avea consecințe mult mai largi.

„Aceasta înseamnă că, de exemplu, CCR poate declara oricând neconstituțional decretul de numire în funcția de premier a lui Ilie Bolojan. Ori numirea unui judecător la CCR”, a susținut acesta.

El a prezentat și un scenariu ipotetic în care cinci judecători constituționali ar putea contesta numirea celorlalți patru, afirmând că precedentul creat ar permite admiterea unei asemenea sesizări.

În opinia sa, decizia ar putea fi contestată inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă se argumentează că a fost încălcat un principiu fundamental al statului de drept, precum autonomia Parlamentului.

Deciziile CCR au devenit obligatorii după publicarea lor în Monitorul Oficial. Parlamentul trebuie să refacă procedura de desemnare a consiliilor de administrație și să numească noi președinți-directori generali la TVR și Radio România.