Cercetători spanioli au realizat un pas uriaș în lupta împotriva anxietății: au reușit să elimine complet simptomele de anxietate, depresie și izolare socială la șoareci prin corectarea unei singure gene din creier.
Descoperirea, publicată recent în Science Alert, ar putea deschide calea spre tratamente noi pentru cele aproximativ 360 de milioane de oameni afectați la nivel global de tulburări anxioase – cea mai răspândită afecțiune de sănătate mintală din lume.
Echipa de la Consiliul Național de Cercetare Spaniol (CSIC) și Universitatea Miguel Hernández din Elche a concentrat atenția asupra amigdalei cerebrale, regiunea responsabilă pentru procesarea emoțiilor, memoriei și deciziilor. Aici, un dezechilibru al neuronilor poate genera reacții exagerate de frică și evitare.
Cheia descoperirii? Gena GRIK4. Atunci când aceasta este suprasolicitată, produce în exces proteina GluK4, care amplifică semnalele de anxietate. Șoarecii cu niveluri ridicate de GluK4 evitau spațiile deschise, prezentau semne de depresie, aveau dificultăți în interacțiunile sociale și nu recunoșteau obiecte familiare.
Prin editare genetică precisă, cercetătorii au eliminat copii suplimentare ale genei GRIK4, restabilind echilibrul neuronal. Rezultatul a fost spectaculos: comportamentul anxios a dispărut complet, iar șoarecii au revenit la interacțiuni sociale normale și explorare curioasă.
„O singură modificare a fost suficientă pentru a inversa deficitul de interacțiune socială și comportamentele asociate anxietății – este uimitor”, a declarat Alvaro Garcia, neurobiolog în cadrul echipei.
Totuși, nu toate efectele au fost reversibile: dificultățile de recunoaștere a obiectelor au persistat, sugerând că alte regiuni cerebrale, afectate de anxietatea cronică, nu sunt influențate de GRIK4.
Deși studiul a fost realizat pe șoareci, implicațiile pentru medicină sunt enorme. Dacă tehnica va fi validată la om, ar putea duce la terapii genetice țintite, minim invazive, care să corecteze dezechilibrul neuronal la sursă – fără efecte secundare sistemice.
„Am identificat un tip specific de neuron din amigdala responsabil pentru anxietate. Restabilirea lui la starea normală a readus comportamentul tipic al animalului”, a concluzionat Garcia.
Cercetarea continuă, următorul pas fiind testarea siguranței și eficacității pe modele mai complexe, înainte de eventualele trialuri clinice umane. Până atunci, descoperirea spaniolă oferă o rază de speranță pentru milioane de oameni care trăiesc zilnic sub umbrela anxietății.