Cercetătorii au identificat o enzimă numită glicerol-3-fosfat aciltransferază (GPAT) ca având un rol esențial în intensificarea efectelor toxice produse de alfa-sinucleină, proteina care se acumulează în creierul pacienților cu Parkinson.
Studiul, realizat de cercetători de la Nanyang Technological University din Singapore și publicat în revista Nature Communications, arată că GPAT poate modifica modul în care celulele nervoase procesează lipidele, contribuind astfel la deteriorarea acestora.
Potrivit cercetătorilor, activitatea crescută a enzimei GPAT afectează mitocondriile, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Atunci când funcționarea acestora este perturbată, neuronii își pierd treptat capacitatea de a funcționa normal.
În același timp, crește toxicitatea proteinei alfa-sinucleină, ceea ce duce la un efect cumulativ asupra celulelor nervoase. Acest dublu impact, energetic și proteic, accelerează degradarea neuronală asociată bolii Parkinson.
Pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate, cercetătorii au realizat experimente pe musculițe de oțet și pe celule cerebrale de șoarece cultivate în laborator.
Reducerea activității GPAT a dus la o scădere semnificativă a afectării neuronale în ambele modele experimentale. În cazul musculițelor modificate genetic pentru a produce cantități crescute de alfa-sinucleină umană, acestea au dezvoltat simptome similare celor întâlnite în boala Parkinson, inclusiv tulburări de mișcare și pierderea neuronilor.
Analizele genetice au identificat și gena „mino”, implicată în codificarea enzimei GPAT, ca având un rol important în intensitatea simptomelor. Reducerea activității acesteia a fost asociată cu ameliorări vizibile ale funcției motorii și cu o pierdere mai mică de neuroni.
Cercetătorii au testat și un compus experimental numit FSG67, care inhibă activitatea GPAT și a fost studiat anterior în contextul tulburărilor metabolice.
Administrarea acestuia la musculițe a redus acumularea anormală a proteinei alfa-sinucleină, precum și efectele toxice asupra metabolismului lipidic. Rezultate similare au fost observate și în celulele cerebrale de șoarece.
Autorii studiului subliniază că afectarea metabolismului lipidic joacă un rol important în progresia bolii Parkinson, iar inhibarea GPAT ar putea reprezenta o direcție promițătoare pentru tratamente viitoare. Cercetările continuă pentru confirmarea acestor rezultate și pentru dezvoltarea unor posibile terapii.