Desfășurare de nave și avioane militare americane în apropierea Iranului

Prezența portavionului american USS Abraham Lincoln a fost confirmată de BBC Verify aîn apropierea Iranului folosind imagini din satelit, în timp ce Washingtonul continuă să exercite presiuni asupra țării din cauza programului său militar și a recentei represiuni mortale asupra protestatarilor.

Oficialii americani și iranieni se vor întâlni marți în Elveția pentru o a doua rundă de discuții. Iranul spune că întâlnirea se va concentra pe programul său nuclear și pe potențiala ridicare a sancțiunilor economice impuse de SUA. Washingtonul a indicat anterior că dorește să discute și alte probleme.

USS Abraham Lincoln, care conduce un grup de atac cu trei distrugătoare cu rachete ghidate, transportă 90 de aeronave, inclusiv avioane de vânătoare F35, și 5.680 de membri ai echipajului, a fost se pare desfășurat în regiunea Golfului la sfârșitul lunii ianuarie, dar nu a fost văzut în imaginile din satelit până acum. A fost localizat în largul coastei Omanului, la aproximativ 700 km de Iran.

Secretarul pentru Securitate Internă Kristi Noem refuză să retragă declarația în care îi numea „teroriști interni” pe cei doi americani uciși de agenții federali

Diferența dintre mâncatul de foame și mâncatul emoțional impactul asupra sănătății fizice și psihice

De asemenea, se pare că SUA au trimis în Orientul Mijlociu și USS Gerald R. Ford, cea mai mare navă de război din lume, care ar putea ajunge în regiune în următoarele trei săptămâni.

Sosirea navei Abraham Lincoln adaugă la ceea ce știm despre actuala consolidare a forțelor armate americane în Orientul Mijlociu în ultimele săptămâni, unde BBC Verify a urmărit o creștere a numărului de distrugătoare, nave de luptă și avioane de vânătoare americane în regiune.

Ce active militare au mutat SUA în Orientul Mijlociu?

Imaginile publice disponibile de la sateliții europeni Sentinel-2 îl arată pe Abraham Lincoln în Marea Arabiei, la aproximativ 240 km în largul coastei Omanului. Nu fusese văzut din ianuarie, când se pare că a intrat în regiune, dar traversa marea deschisă, unde acoperirea prin satelit este limitată. Mijloacele militare de pe uscat sunt mai vizibile și frecvent surprinse prin satelit.

Aceasta înseamnă că, prin intermediul imaginilor din satelit, au fost urmărite până acum 12 nave americane în Orientul Mijlociu: Abraham Lincoln, portavion cu propulsie nucleară din clasa Nimitz, care, împreună cu trei distrugătoare din clasa Arleigh Burke, formează un grup de atac; două distrugătoare capabile să efectueze atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune și trei nave specializate în luptă în apropierea țărmului, care sunt poziționate în prezent la baza navală din Bahrain, în Golf. Alte două distrugătoare au fost văzute în estul Mediteranei, în apropierea bazei americane din Golful Souda și încă unul în Marea Roșie.

De asemenea, au fost urmărite mișcările aeronavelor americane în regiune, unde a fost observată o creștere a numărului de avioane de vânătoare F-15 și EA-18 staționate la baza militară Muwaffaq Salti din Iordania și o creștere a numărului de avioane de transport și aeronave de realimentare și comunicații americane care se deplasează spre Orientul Mijlociu din SUA și Europa.

Cum a reacționat Iranul?

Comandamentul Central al SUA a publicat imagini cu nava Abraham Lincoln flancată de distrugătoare, avioane de vânătoare, aeronave de supraveghere și nave de pază de coastă în Marea Arabiei, într-o aparentă demonstrație de forță militară, pe 6 februarie, căreia Iranul i-a întâmpinat propria demonstrație de forță.

Luni, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat un exercițiu maritim în Strâmtoarea Ormuz, situată în Golful dintre Oman și Iran. În cadrul exercițiului, comandantul-șef al IRGC, generalul-maior Mohammad Pakpour, a inspectat nave militare într-un port înainte ca rachetele să fie lansate de pe o navă, a relatat agenția de știri Tasnim, legată de IRCG.

Strâmtoarea este considerată una dintre cele mai importante rute maritime din lume și un punct vital de tranzit al petrolului. Aproximativ o cincime din petrolul și gazele din lume trec prin strâmtoare, unde se află Insula Kharg, principalul terminal de export de petrol al Iranului. În raportul care preizntă cele mai recente manevre militare iraniene, Pakpour a fost văzut zburând deasupra insulei într-un elicopter.

Cum se compară cu Venezuela și Operațiunea Midnight Hammer?

Expertul în informații militare Justin Crump a declarat pentru BBC Verify că actualele pregătiri militare americane în Orientul Mijlociu arată „mai multă profunzime și sustenabilitate” decât manevrele de dinaintea capturarea fostului președinte venezuelean Nicholas Maduro în ianuarie sau decât operațiunea de efectuare a atacurilor aeriene asupra instalațiilor nucleare ale Iranului din iunie anul trecut.

Toate acestea includ un grup de atac al portavionului și mai multe distrugătoare care operează independent. Cu toate acestea, SUA și-au desfășurat activele în Venezuela și Iran anul trecut în circumstanțe destul de diferite.

SUA au desfășurat în Caraibe nava Gerald R. Ford înainte de atacurile sale asupra Venezuelei, una dintre cele opt nave de război aflate în regiune la acea vreme, deși au folosit mai puține aeronave, deoarece puteau trimite cu ușurință avioane de la bazele americane din jur de pe continentul american sau de la baza lor din Puerto Rico. SUA au desfășurat, de asemenea, nave de asalt amfibii în Caraibe, care pot fi folosite ca platforme de lansare pentru operațiuni cu elicoptere, așa cum s-a văzut la capturarea lui Maduro. Dar armata Venezuelei este în general considerată ca fiind mai puțin capabilă să se apere sau să riposteze împotriva SUA.

Când SUA au atacat Iranul anul trecut în cadrul Operațiunii Midnight Hammer, care a vizat instalațiile nucleare ale Iranului, atacau o țară cu o armată mult mai puternică decât Venezuela. Armata iraniană este capabilă să lovească baze americane din Orientul Mijlociu.

Forțe militare desfășurate în Golf

În timpul atacului Midnight Hammer, SUA aveau două grupuri de atac de portavioane în regiune, cinci distrugătoare plasate în Marea Mediterană și Marea Roșie și trei nave de luptă în Golf. De asemenea, mutase escadrile de avioane de vânătoare și avioane de realimentare din SUA în Europa, dar bombardierele stealth B2 care au fost folosite pentru a lovi siturile nucleare Fordo, Isfahan și Natanz au decolat de fapt de la bazele americane din Missouri.

Crump, director executiv al companiei de informații și risc Sibylline, a declarat că acumularea de nave de război și aeronave americane, precum și opt baze aeriene existente în regiune, i-ar permite să efectueze o „rată de atacuri destul de intensă și susținută” de aproximativ 800 de ieșiri pe zi, cu scopul de a face orice răspuns iranian „ineficient”.

„Ceea ce vedem nu este doar pregătirea atacurilor, ci mai degrabă o desfășurare de descurajare mai amplă, capabilă să fie extinsă sau redusă”, a spus el. „Aceasta înseamnă că are mai multă profunzime și sustenabilitate decât pachetele de forțe aranjate fie pentru Venezuela, fie pentru Midnight Hammer anul trecut. Este conceput pentru a susține o angajament și a contracara toate răspunsurile potențiale împotriva activelor americane din regiune și, bineînțeles, a Israelului.”