Masura, luata printr-un ordin executiv semnat de presedintele Trump la inceputul anului, a fost criticata de familia King, care a cerut anterior amanarea publicarii pana la termenul legal din 2027.
Documentele contin note de supraveghere, interceptari, rapoarte de urmarire si materiale din programul de contrainformatii COINTELPRO, prin care FBI-ul a incercat in anii ’60 sa submineze imaginea si influenta publica a lui King. Unii istorici considera aceste materiale esentiale pentru intelegerea relatiei tensionate dintre liderii miscarii pentru drepturi civile si statul american. Altii avertizeaza ca unele informatii au fost fabricate sau manipulate de agentii federali pentru a discredita miscarea.
Potrivit Politico, fiica liderului asasinat, Bernice King, a declarat ca familia este „profund ingrijorata” de impactul emotional si social al acestor dezvaluiri, mai ales in contextul unor posibile campanii de dezinformare derulate de FBI impotriva tatalui sau.
Administratia a justificat decizia ca parte a unui efort mai larg de „transparenta istorica”, care include si desecretizarea documentelor despre asasinatele lui John F. Kennedy si Robert F. Kennedy. Totusi, momentul alegerii a starnit suspiciuni, avand loc in paralel cu controversa privind nedezvaluirea completa a dosarelor despre Jeffrey Epstein.
Desecretizarea este salutata de cercetatori, dar criticata de familie si activisti, care cer ca documentele sa fie analizate cu responsabilitate si context. Publicul are acum acces complet la materialele desecretizate prin Arhivele Nationale ale SUA.