S-a incheiat epoca de aur a Chinei? Analiza Deutsche Welle: De ce nu poate China sa salveze din nou economia mondiala

Programul urias de stimulare economica al Beijingului a ajutat Occidentul sa se redreseze in urma crizei financiare din 2008. De data aceasta, insa, redresarea Chinei de dupa criza economica este inegala, iar din cauza problemelor geopolitice este putin probabil sa opreasca o recesiune globala, scrie Deutsche Welle.

In timp ce restul lumii se clatina in pragul recesiunii, ultimul lucru pe care si-l doresc factorii de decizie occidentali este ca China, cel mai mare motor al cresterii economice globale de la criza financiara din 2008, sa aiba o redresare dezechilibrata. Dar asta este ceea ce se intampla.

Dupa ce a renuntat in decembrie la politica sa de 3 ani de zero-covid, cea de-a doua mare economie a lumii nu functioneaza chiar la maxim.

Importurile Chinei s-au contractat puternic in aprilie, cu 7,9%, in timp ce exporturile au crescut intr-un ritm mai lent, de 8,5%, fata de 14,8% in martie. Preturile de consum au crescut in aprilie in cel mai lent ritm din ultimii peste doi ani.

Băsescu îl face praf pe Georgescu: ”L-am întâlnit când eram președinte, spunea numai prostii”. Despre Anca Alexandrescu spune că n-are nicio șansă la Primăria Capitalei

Ruptură majoră în MAGA. Trump vrea să o elimine din politică pe o fostă susținătoare înflăcărată, aceasta îl acuză de ”agresiune veninoasă”

Intre timp, noile imprumuturi bancare s-au prabusit mult mai puternic decat se asteptau in aprilie, creditorii extinzand 718,8 miliarde de yuani (104 miliarde de dolari, 94,5 miliarde de euro) in credite noi in yuani in cursul lunii, mai putin de o cincime din totalul din martie.

S-a incheiat epoca de aur a Chinei?

„Economia Chinei nu este pe punctul de a face implozie, dar nici nu se intoarce in forta la deceniul de aur din anii 2010, cand a inregistrat o crestere de doua cifre”, a declarat pentru DW Steve Tsang, directorul China Insitute de la School of Oriental and African Studies (SOAS) din Londra.

O revenire puternica din partea Chinei ar ajuta la compensarea unei incetiniri asteptate in alte parti ale lumii, stimulata de politicile de inasprire monetara ale bancilor centrale din ultimele 12-18 luni.

Stimulentele uriase ale Chinei dupa criza financiara din 2008/9 au ajutat economia globala sa se redreseze, partial datorita apetitului insatiabil al tarii asiatice pentru materiile prime importate pentru proiecte de infrastructura.

Insa aceste masuri de stimulare din trecut au lasat China impotmolita intr-un munte de datorii. In martie, FMI a avertizat ca numai datoria autoritatilor locale chineze a ajuns la un nivel record de 66.000 de miliarde de yuani, echivalentul a jumatate din PIB-ul tarii.

Tsang a declarat ca acei factori de decizie occidentali care se roaga acum pentru ca China sa le revigoreze economiile vor trebui sa „priveasca noile realitati politice si economice cu obiectivitate”.

Amenintarea Taiwanului lasa China izolata

Amenintarea Chinei de a invada Taiwanul, pe care Beijingul il revendica ca fiind propria sa insula, continua sa o antagonizeze cu Occidentul. Legaturile de prietenie ale Beijingului cu Moscova si neutralitatea fata de invazia Rusiei in Ucraina sunt alte chestiuni controversate care au pus in pericol colaborarea economica globala.

„In ceea ce priveste Taiwanul, cresterea tensiunilor sau un razboi ar duce la o schimbare seismica”, a declarat pentru DW Pushan Dutt, profesor de economie la scoala de afaceri INSEAD din Singapore. „Companiile multinationale ar iesi din China, pietele sale de export vor fi inchise si vor fi instituite sanctiuni”.

Tensiunile comerciale din epoca Trump intre Beijing si Washington au persistat si in timpul administratiei presedintelui american Joe Biden.  Washingtonul a restrictionat accesul Chinei la tehnologia sa in domeniul semiconductorilor si al inteligentei artificiale (AI) din motive de securitate nationala.

„Politica externa pe care presedintele chinez Xi Jinping a impus-o a facut ca SUA si alte tari occidentale sa inceapa sa decupleze sau sa reduca riscurile in legaturile lor economice cu China, ceea ce inseamna ca un factor-cheie care a sustinut anterior cresterea rapida a Chinei slabeste”, a remarcat Tsang.

Factorii de decizie occidentali vad tot mai mult initiativa chineza Belt and Road Initiative (BRI) ca pe o amenintare la adresa intereselor lor. Adesea supranumita Noul Drum al Matasii, BRI este o investitie de 840 de miliarde de dolari in drumuri, poduri, porturi si spitale in peste 150 de tari. Ingrijorarile sunt din ce in ce mai mari cu privire la faptul ca proiectul a atras tarile in curs de dezvoltare in capcana datoriilor cu imprumuturi uriase si inaccesibile, slabind in acelasi timp legaturile acestora cu tarile occidentale.

Luna trecuta, presedintele Bancii Centrale Europene, Christine Lagarde, a deplans posibila fragmentare a economiei mondiale in blocuri rivale conduse de China si SUA, avertizand ca aceasta ar dauna cresterii economice si ar creste inflatia.

Beijingul acorda prioritate „cresterii de calitate”

Un alt motiv pentru redresarea mai putin spectaculoasa a Chinei este planul strategic al Beijingului de a muta economia in sus pe lantul valoric, prioritizand cresterea calitativa mai degraba decat cea cantitativa. Totusi, aceste reforme necesita timp.

„China a incercat sa treaca de la statutul de producator low-end la a deveni dominanta in industriile viitorului (inteligenta artificiala, robotica, semiconductori etc.)”, a declarat Dutt.

Pe masura ce se indeparteaza de industriile grele, dominate de companiile de stat, pentru a se orienta spre inovatie si consum intern, o incetinire a cresterii este un „corolar natural”, a adaugat el.

Xi franeaza economia

Tsang a declarat pentru DW ca, in timp ce Xi doreste in mod clar ca economia chineza sa devina mai dinamica, mai vibranta, mai puternica si mai inovatoare, „politicile sale produc adesea efectul opus”.

„In conditiile in care Xi isi inaspreste puterea si nu recunoaste greselile, este practic imposibil pentru tehnocratii din China sa faca ajustarile necesare pentru a revitaliza economia”, a adaugat Tsang.

In acelasi timp, Fondul Monetar International (FMI) a prezis ca China va continua sa fie cel mai mare motor al cresterii economice globale in urmatorii cinci ani, contribuind cu aproximativ 22,6% la cresterea mondiala totala, fata de doar 11,3% pentru Statele Unite.

In timp ce incetinirea cererii occidentale va continua sa aiba un impact negativ asupra exporturilor chinezesti, economia interna are inca multe motive de bucurie, in special datorita cererii nesatisfacute in cei trei ani de blocaje COVID.

„Consumatorii chinezi au acumulat 2.600 de miliarde de dolari  in timpul pandemiei, a declarat Dutt pentru DW. „Asadar, asteptati-va ca sectorul serviciilor sa preia somajul pe termen scurt”.

Foto: ro.depositphotos.com