Pe baza unei scurgeri masive de mii de documente interne Interpol, obținute de la un avertizor de integritate, jurnaliștii au demonstrat că Moscova a depus mai multe cereri decât orice altă țară în ultimul deceniu, multe dintre ele motivate politic și încalcând regulile organizației.
Documentele arată că Rusia a utilizat avize „roșii” de căutare internațională) și cereri de localizare pentru a urmări persoane care au fugit din țară după criticile aduse regimului Putin. Printre exemple se numără Liubov Sobol (fostă colaboratoare a lui Alexei Navalnîi), fostul ofițer FSO Gleb Karakulov și alți dizidenți. Prin aceste cereri, autoritățile ruse au obținut date sensibile despre locația și mișcările dizidenților în țări terțe.
După invazia Ucrainei din februarie 2022, Interpol a introdus filtre suplimentare pentru cererile rusești, dar investigația relevă că aproximativ 90% dintre acestea au trecut screening-ul inițial chiar și în 2024. Aproape jumătate au fost respinse ulterior de Comisia de Control a Fișierelor (CCF), însă doar după ce persoanele vizate au contestat cererile – un proces care poate dura luni sau ani și care permite Rusiei să exercite presiuni intermediare.
Unul dintre cele mai alarmante aspecte: în 2025, unele restricții impuse Rusiei au fost ridicate discret, permițând reluarea unui număr mai mare de cereri. În plus, în 2024, Moscova a încercat să vizeze judecători și procurorul Curții Penale Internaționale (ICC) după emiterea mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin – toate aceste cereri au fost respinse.
BBC subliniază că aceste abuzuri fac parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de a intimida opoziția externă, de a descuraja dezertările și de a colecta informații despre fugari. Chiar dacă Interpol respinge majoritatea cererilor politice, procesul în sine creează frică și costuri legale pentru victime.
Interpol a răspuns că unele acuzații provin din neînțelegerea mecanismelor sale: organizația are proceduri independente de verificare, iar mii de cereri rusești au fost respinse. Totuși, investigația ridică întrebări serioase despre eficiența acestor controale și despre vulnerabilitatea sistemului față de state autoritare.