Diana Buzoianu atacă motivarea CCR în cazul Fritz: „Ceva mai de Kafka cu greu îmi pot imagina”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Am citit motivarea CCR pentru legea ANI. Ceva mai de Kafka cu greu îmi pot imagina”, a transmis Diana Buzoianu, vineri, într-o postare pe Facebook.

Buzoianu: CCR invocă „imaginea” funcției publice

Reprezentanta USR contestă unul dintre principalele argumente folosite de majoritatea Curții, potrivit căruia încetarea mandatului nu reprezintă o nouă sancțiune aplicată persoanei, ci o consecință destinată protejării integrității și imaginii funcției publice exercitate în prezent.

Cel mai mare fond suveran de investiții intenționează să reducă ponderea obligațiunilor americane în portofoliu

Sancțiunile împotriva Rusiei au fost blocate în Congresul SUA din cauza temerilor privind creșterea prețurilor la gaze

„CCR argumentează, printre altele, că nu e chiar vorba de o sancțiune când legea vorbește de încetarea mandatului. Mai mult, menționează că principiul neretroactivității e absolut, dar trebuie apărată și «imaginea» funcției publice. Că doar se știe: treaba CCR e să apere comunicațional PR-ul unor instituții”, a afirmat Buzoianu.

În motivarea deciziei, majoritatea judecătorilor CCR susține că norma nu modifică sancțiunea stabilită pentru fapta din trecut, ci protejează exercitarea actuală a funcției sau a mandatului public. Curtea consideră că efectele situației de incompatibilitate ori ale conflictului de interese continuă cât timp persoana ocupă o funcție publică în interiorul termenului de trei ani prevăzut de lege.

Diana Buzoianu respinge această interpretare și susține că, dacă judecătorii constituționali sunt preocupați de imaginea funcției publice, ar trebui să ia în considerare activitatea administrativă a lui Dominic Fritz.

„Să se uite doar la ce a făcut Dominic Fritz în Timișoara în ultimii ani, câte proiecte a dus la bun final, câte vieți a schimbat în bine, cum a atras mii și mii de oameni în acest oraș”, a scris deputata USR.

Acuzații la adresa PSD

Buzoianu afirmă că PSD ar urmări eliminarea lui Dominic Fritz din cauza performanțelor sale administrative. Acuzația nu este însoțită, în postarea sa, de dovezi privind existența unei comenzi politice adresate Curții Constituționale.

„Tocmai pe această imagine a performanței în funcție e PSD supărat. De asta încearcă atât de disperați pesediștii să ducă la capăt o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale”, susține reprezentanta USR.

Amendamentul contestat a fost introdus în Parlament de PSD și votat alături de AUR. Textul prevede că persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd funcția ori mandatul în termen de 30 de zile, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit.

Prevederea a fost denumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, deși textul nu îl menționează nominal pe primarul Timișoarei.

Trei judecători CCR au formulat opinie separată

Decizia a fost adoptată cu cinci voturi pentru și trei împotrivă. Judecătorii Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș au susținut, într-o opinie separată, că norma introduce o consecință nouă și mai severă pentru fapte săvârșite sub vechea lege.

Cei trei judecători au arătat că aplicarea unei legi noi unui raport juridic deja încheiat reprezintă „o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor” și creează o stare de insecuritate juridică.

În opinia lor, pierderea mandatului actual nu poate fi confundată cu interdicția de a ocupa în viitor o funcție publică. Termenul de 30 de zile stabilit de noua lege ar reprezenta doar un termen de executare a unei sancțiuni noi, nu o dovadă că legea produce efecte exclusiv pentru viitor.

Diana Buzoianu susține că motivarea Curții nu înlătură problemele de constituționalitate reclamate de USR.

„Această lege nu are cum să rămână așa, iar cele 65 de pagini de motivare ale CCR nu fac decât să arate și mai clar la ce teatru ieftin comandat de PSD asistăm”, a afirmat ea.

Dominic Fritz a fost declarat de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese administrativ pentru un act semnat în noiembrie 2020. Raportul ANI a rămas definitiv în iunie 2026, după respingerea contestației sale de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În baza vechii reglementări, constatarea nu conducea automat la încetarea actualului mandat, însă amendamentul declarat constituțional de CCR poate produce acest efect.