Oficialul afirmă că legea nu îi vizează pe agricultorii care își construiesc o fântână, ci captările ilegale de apă care pot produce pagube importante mediului și care trebuie sancționate conform unei directive europene.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat joi după apariția unor informații potrivit cărora proiectul de lege privind captarea ilegală a apei ar putea duce la condamnarea agricultorilor care își construiesc fântâni.
Ministrul a calificat aceste informații drept false și a susținut că proiectul aflat în transparență decizională este ținta unei campanii de dezinformare.
„Nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, a declarat Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, în ultimele zile au circulat pe rețelele sociale informații eronate despre conținutul proiectului, iar „mișcări extremiste” răspândesc „aberații inepte” cu privire la efectele noii reglementări.
Ministrul a explicat că proiectul de lege transpune în legislația românească o directivă europeană pe care România este obligată să o implementeze în acest an pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement.
Potrivit acesteia, textul introduce infracțiunea de captare ilegală a apelor subterane și de suprafață doar în situațiile în care există riscul producerii unor daune semnificative asupra unui corp de apă.
„Nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau la o fântână, ci la cazuri, de exemplu, industriale de folosire ilegală a apei, unde corpul de apă ar putea ajunge să sece din cauza captării ilegale”, a explicat Diana Buzoianu.
Ministerul Mediului a pus marți în transparență decizională proiectul de lege care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.
Noua reglementare introduce sancțiuni mai severe pentru infracțiunile de mediu și completează legislația românească cu noi fapte prevăzute de directiva europeană.
Potrivit proiectului, pedepsele variază în funcție de gravitatea faptelor și de consecințele produse. Astfel, acestea pornesc de la unu la cinci ani de închisoare pentru faptele care pot provoca vătămări grave sau daune importante mediului și pot ajunge la trei-zece ani pentru distrugeri extinse, ireversibile ori de lungă durată.
În situațiile în care o infracțiune de mediu are ca urmare decesul unei persoane, pedeapsa poate ajunge până la 20 de ani de închisoare.
Printre noile infracțiuni introduse de proiect se numără și captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când aceasta este susceptibilă să provoace daune semnificative unui corp de apă.
Actul normativ prevede, de asemenea, sancțiuni mai dure pentru persoanele juridice, circumstanțe agravante pentru infracțiunile comise în arii naturale protejate și măsuri suplimentare privind cooperarea instituțională în prevenirea și combaterea criminalității de mediu.
Potrivit Ministerului Mediului, proiectul de lege va fi promovat spre adoptare după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.