DIICOT avertizeaza asupra unui nou pericol cu care se confrunta Romania: radicalizarea islamica
DIICOT sustine, in raportul de analiza a activitatii pentru anul 2017, ca radicalizarea islamica din Romania este unul dintre riscurile majore, iar fenomenul a cunoscut o amplificare in ultimii ani, precizand ca este necesara actualizarea legii privind prevenirea si combaterea terorismului.
„Situatia operativa pe profil antiterorist la nivel national s-a aflat in tot cursul anului 2017 in corelatie cu evolutiile din spatii externe, predominant cu atacurile teroriste din Europa si crizele de securitate din MENA si Af-Pak. Propaganda Daesh a continuat sa constituie principalul motor al declansarii si alimentarii procesului de radicalizare, fiind insa dublata de ideologia extremista promovata si de alte organizatii teroriste. Data fiind accesibilitatea ridicata, viteza crescuta a comunicarii si posibilitatea anonimizarii, Internetul a continuat sa constituie mediul predilect pentru accesarea, diseminarea si crearea de continuturi radicale”, explica DIICOT in raport, informeaza Mediafax.
Potrivit documentului, „actorii singulari reprezinta o resursa importanta a gruparilor teroriste iar utilizarea unor metode de atac accesibile si nesofisticate (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situatii sa fie dificil de identificat si contracarat de catre autoritati”, iar „ponderea tintelor a apartinut categoriei soft: evenimente si adunari publice, transport public, zone frecventate de turisti”.
Romania nu s-a confruntat pe parcursul anului 2017 cu o amenintare terorista concreta si consistenta, spun procurorii, insa atrag atentia ca unul dintre riscurile majore este radicalizarea islamica.
„Reflectand asupra situatiei de la nivel european, radicalizarea islamica din Romania reprezinta in acest moment unul dintre riscurile majore; desi nu are dimensiunile unui fenomen, in ultimii ani a cunoscut o amplificare, in principal in randul rezidentilor proveniti din spatii cu problematica terorista activa, precum si al cetatenilor romani convertiti la islam. In cazul rezidentilor, sursele de radicalizare sunt preponderent externe si reflecta problematici cronicizate in ultimii ani in arealul de conflict siriano-irakian, AF-Pak si Magreb”, arata DIICOT.
Procurorii spun ca, in cele mai multe cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social (statut financiar precar, lipsa unui loc de munca), juridic (sunt sau au fost incarcerati) sau psihic (instabilitate, nivel intelectual scazut ori chiar afectiuni atestate medical) si in absenta unei culturi religioase.
„Numarul romanilor convertiti radicalizati se afla in crestere in ultimii doi ani, insa, manifestarile se mentin, in general, la nivel verbal-atitudinal. (..) Situatiile de radicalizare care implica adolescenti, desi putin numeroase atrag atentia asupra puterii de contaminare a ideologiilor de tip extremist, care justifica si indeamna la violenta, dar si asupra necesitatii de adaptare a mecanismelor legislative si institutionale de interventie. Analiza legaturii existente intre radicalizarea islamica si violenta este cu atat mai necesara cu cat, dincolo de numarul substantial de cazuri care permit abordarea subiectului prin prisma unei statistici relevante, in Islam regasim astazi toate acele ingrediente necesare definirii parcursului de radicalizare, fapt ce permite observarea acelor modele comportamentale care pot duce in cele din urma la justificarea utilizarii violentei, la acceptarea terorii ca instrument si a sacrificiului de sine prin metode suicidale ca deziderat”, se mentioneaza in raport.
DIICOT mentioneaza ca „in concordanta cu accentuarea amenintarii teroriste la nivel european, in ultimii ani, la nivelul autoritatilor competente din tara noastra au fost calibrate adecvat demersurile interne, urmarind anticiparea, cunoasterea si reducerea factorilor de risc si vulnerabilitatilor care ar putea accentua nivelul de amenintare terorista”, precizand ca este necesara actualizarea legii privind prevenirea si combaterea terorismului.
„Demersul de actualizare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului trebuie finalizat, absenta unui instrument legislativ flexibil, modern si adaptat noilor realitati in materia prevenirii si combaterii terorismului incepand sa produca deja efecte, la nivel de vulnerabilitati create starii de securitate nationala, greu de surmontat intr-o perspectiva de timp deloc indepartata”, se mentioneaza in raport.
„Caracterul imprevizibil al deciziilor individuale de a transpune convingeri de tip jihadist in actiuni teroriste si efectul stimulativ al vizibilitatii accentuate a situatiilor in care adepti ai curentelor islamice radicale s-au implicat in atentate teroriste sporesc dificultatile de prevenire si contracarare. In acest context, cultura de securitate la nivelul decizionalilor dar si implicarea populatiei sunt esentiale pentru depistarea precoce a semnalelor de radicalizare”, mai explica procurorii.
In ceea ce priveste infractiunile de terorism si contra sigurantei nationale din 2017, „din cele 190 de cauze de solutionat, din care 87 cauze nou inregistrate in perioada de referinta, a fost solutionat un numar de 81 cauze fata de 36 cauze solutionate in 2016, din cele 141 cauze de solutionat din care 93 cauze nou inregistrate in 2016. Cifrele aratate reprezinta o crestere cu 34,75% a cauzelor de solutionat, o scadere cu 6,45% a cauzelor nou inregistrate si o crestere cu 125% a cauzelor solutionate. Dintre acestea, in cursul anului 2017 au fost solutionate prin rechizitoriu si acorduri de recunoastere a vinovatiei un numar de 13 cauze cu 20 inculpati, dintre care 4 inculpati arestati preventiv”, precizeaza DIICOT.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
