DIICOT, reacție dură după ce ministrul Pîslaru a solicitat ”clarificări” privind operațiunea de la Dumbrava: ”Ingerință gravă și nepermisă în anchetă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ministerul Muncii ceruse, printr-o adresă oficială, „comunicarea documentelor, actelor administrative, deciziilor sau a altor înscrisuri care au stat la baza măsurilor adoptate cu privire la persoanele vulnerabile vizate”.

În răspuns, procurorii au transmis că Ministerul Muncii nu are calitate procesuală în dosar şi că solicitarea reprezintă „o ingerinţă gravă şi nepermisă în activitatea de urmărire penală”.

DIICOT: Urmărirea penală este nepublică

DIICOT a invocat dispoziţiile Codului de procedură penală privind caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul de acces la dosar.

„Potrivit dispoziţiilor art. 285 din Codul de procedură penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele şi informaţiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condiţiile şi către persoanele expres prevăzute de lege, cu respectarea confidenţialităţii urmăririi penale, a drepturilor procesuale ale părţilor şi a interesului bunei desfăşurări a anchetei”, se arată în adresa DIICOT.

Reforma bugetară, primul mare test de credibilitate pentru premierul ungar Peter Magyar

Marea Britanie: E sigur, Burnham va fi următorul prim-ministru. Este susținut de 322 de parlamentari laburiști

Procurorii au mai transmis că, potrivit art. 94 din Codul de procedură penală, dreptul de acces la actele dosarului aparţine exclusiv părţilor şi subiecţilor procesuali principali.

„În consecinţă, instituţia dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerinţă gravă şi nepermisă în activitatea de urmărire penală”, au transmis procurorii DIICOT.

Avertisment privind publicarea documentelor

Procurorii DIICOT i-au transmis ministrului Muncii că publicarea sau difuzarea documentelor privind cazul azilelor lui Viorel Paşca ar putea afecta ancheta penală.

Ministerul Muncii menţionase în adresa din 2 iulie că avea în vedere prezentarea publică a informaţiilor despre relocarea persoanelor din azilele lui Paşca într-o conferinţă de presă programată pe 6 iulie, invocând solicitări de informaţii publice.

„Vă punem în vedere că publicarea, distribuirea sau difuzarea în orice mod a documentelor menţionate în adresa nr. 2557/02 iulie 2026 ori a oricăror altor înscrisuri sau documente care au legătură cu cercetările care fac obiectul dosarului penal nr. 3639/19/P/2025 este de natură să afecteze ancheta penală în curs, orice persoană fizică sau juridică, autoritate sau instituţie publică având obligaţia păstrării confidenţialităţii tuturor datelor de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi care nu sunt destinate publicităţii, sub sancţiunea prevăzută de art. 304 C.pen.”, se arată în răspunsul DIICOT.

Ministerul Muncii a cerut explicaţii despre „evacuarea forţată”

În adresa transmisă DIICOT, Dragoş Pîslaru a solicitat „o informare completă şi riguroasă” privind măsurile dispuse pe 30 iunie, care au vizat evacuarea şi relocarea unui număr mare de persoane vulnerabile din imobilele administrate de Viorel Paşca în judeţul Bihor.

Ministerul Muncii a cerut indicarea temeiului legal al operaţiunii de „evacuare forţată” şi relocare, precum şi comunicarea documentelor, actelor administrative sau deciziilor care au stat la baza măsurilor adoptate.

Pîslaru a solicitat şi precizări privind consultarea şi coordonarea instituţională înaintea şi în timpul operaţiunii, inclusiv dacă au existat consultări cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii sau ai instituţiilor subordonate.

Ministerul a cerut, în mod special, copii ale celor două solicitări oficiale ale DIICOT către ANPDPD, din 26 şi 30 iunie 2026, precum şi eventualele răspunsuri primite.

O altă întrebare a vizat dacă DIICOT a cerut expres unor reprezentanţi ai ministerului sau ai instituţiilor subordonate „să nu notifice conducerea MMFTSS” cu privire la întâlniri, corespondenţe sau informări legate de operaţiune.

DIICOT: Persoanele erau într-o stare evidentă de vulnerabilitate

În răspunsul transmis Ministerului Muncii, DIICOT a arătat că, în timpul percheziţiilor domiciliare din 30 iunie, desfăşurate în judeţul Bihor, a fost identificat „un număr semnificativ de persoane aflate într-o stare evidentă de vulnerabilitate”, considerate prezumtiv persoane vătămate în dosarul penal.

Procurorii au invocat amploarea activităţilor, numărul mare de persoane identificate, faptul că unele erau diagnosticate cu dizabilităţi psihice sau fizice, precum şi situaţia constatată la faţa locului.

DIICOT susţine că a fost necesară adoptarea rapidă a unor măsuri de protecţie, „în interesul superior al persoanelor vulnerabile”, pentru înlăturarea oricărui risc la adresa integrităţii şi siguranţei acestora.

Potrivit procurorilor, au fost solicitate instituţiilor competente măsuri pentru trierea, evaluarea, identificarea şi relocarea de urgenţă a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

„În aceste condiţii nu mai putea fi tolerată adăpostirea persoanelor vulnerabile de către această persoană, fiind necesară extragerea acestora din respectivele imobile şi relocarea lor în cadrul unor servicii autorizate, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a interesului superior al fiecărei persoane”, se arată în răspunsul DIICOT.

Procurorii trimit Ministerul Muncii la Cabinetul premierului

DIICOT a transmis că măsurile de relocare, „în condiţii de demnitate şi siguranţă”, trebuiau luate de autorităţile cu atribuţii directe în protecţia persoanelor cu dizabilităţi, în special Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În acelaşi timp, procurorii au precizat că, pentru informaţii referitoare la deciziile, actele şi temeiurile care au stat la baza relocării, Ministerul Muncii trebuie să se adreseze Cabinetului prim-ministrului.

DIICOT explică implicarea ANPDPD

Procurorii au arătat că participarea reprezentanţilor altor autorităţi şi instituţii publice la efectuarea unor acte de urmărire penală este „o practică uzuală”, determinată de specificul fiecărei cauze, iar stabilirea instituţiilor implicate revine exclusiv procurorului de caz.

În cazul Dumbrava, DIICOT a susţinut că activităţile vizau un număr foarte mare de persoane vulnerabile, în special persoane cu dizabilităţi, motiv pentru care participarea instituţiilor competente în domeniul protecţiei acestora a fost considerată necesară.

Procurorii au menţionat că instituţia competentă în domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

În răspuns, DIICOT a transmis şi aprecieri pentru Alexandra Zară, preşedinta ANPDPD, menţionând „profesionalismul şi implicarea” acesteia în activitatea de relocare a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate. Procurorii au descris participarea acesteia ca „un bun exemplu de cooperare interinstituţională”.

Context: peste 400 de persoane relocate din imobilele lui Viorel Paşca

Procurorii DIICOT au condus, pe 30 iunie, o operaţiune la care au participat poliţişti şi jandarmi şi în urma căreia peste 400 de persoane au fost evacuate din imobilele administrate de Viorel Paşca, acuzat de trafic de persoane şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Viorel Paşca, însă Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea. În motivare, instanţa a arătat că „probele administrate nu relevă situaţia unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană”.