Din cauza războiului din Iran prețul petrolului a depășit 117 de dolari pe baril – se prefigurează o criză energetică mondială fără precedent

Piețele financiare globale au fost zguduite dramatic pe 9 martie 2026, pe fondul unei creșteri accentuate a prețului petrolului, ceea ce a ridicat temeri privind inflația și stabilitatea economică.

Cea mai mare creștere zilnică din ultimele decenii

Petrolul Brent a crescut 27% până la 117,58 dolari pe baril, marcând cea mai mare creștere zilnică din 1988 până în prezent, după ce săptămâna precedentă crescuse cu 28%, potrivit Reuters.

Petrolul american a urcat și el cu 28%, la 116,51 dolari pe baril, ceea ce indică o majorare rapidă a prețurilor la carburanți la nivel global.

Creșterea vine pe fondul conflictelor în desfășurare în Orientul Mijlociu, iar tancurile petroliere evită Strâmtoarea Hormuz. Investitorii, îngrijorați de posibile restricții prelungite asupra aprovizionării, s-au orientat către dolarul american, determinând creșterea cererii și deprecierea monedelor țărilor importatoare de energie.

Toți directorii PSD din instituții trebuie dați afară, cere ministrul Diana Buzoianu: ”În România există foarte mulți specialiști care au fost dați deoparte de cei puși politic”

Conflictul dintre Donald Trump și Papa Leon, văzut prin perspectiva catolicilor MAGA: „Este bine pentru Biserică și este bine pentru democrație”

Helima Croft, șefa strategiei globale pentru mărfuri la RBC Capital Markets, a descris situația drept „cea mai gravă criză de aprovizionare cu petrol din anii 1970”, subliniind incertitudinea privind durata conflictului și impactul său economic.

Piețele asiatice au fost afectate puternic. Indicele Nikkei al Japoniei a scăzut cu 7%, adăugând la o pierdere de 5,5% în săptămâna precedentă, iar indicele KOSPI din Coreea de Sud a căzut cu 8,2%.

China, deși dispune de rezerve mari de petrol, a înregistrat o scădere de 1,7% a indicelui CSI 300. Analiștii notează că indicele prețurilor de consum din China a urcat deja în februarie cu 1,3% față de anul precedent, iar creșterea petrolului va intensifica presiunile inflaționiste.

Piețele reacționează la riscul inflației

Valurile de vânzări s-au extins și în Europa și Statele Unite. Futures S&P 500 au scăzut cu 2,0%, Nasdaq cu 2,3%, în timp ce futures EUROSTOXX 50 și DAX au căzut cu 3,2%, iar FTSE cu 1,4%.

Pe piețele obligațiunilor, riscul inflației a depășit cererea de siguranță, ducând la creșterea randamentelor. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a urcat cu 6 puncte de bază, la 4,204%, de la 3,926% cu o săptămână în urmă.

Prețurile futures pentru ratele dobânzilor au scăzut, pe fondul temerilor că inflația mai mare va îngreuna politica de relaxare a Rezervei Federale, chiar dacă datele privind locurile de muncă sunt dezamăgitoare.

Datele privind prețurile de consum din SUA, așteptate miercuri, indică o creștere anuală de 2,4% în februarie, iar măsura preferată a Fed pentru inflația de bază este estimată la 3,0%, mult peste ținta de 2%. Piețele speculează asupra unor posibile majorări de dobândă de către Banca Centrală Europeană, posibil chiar din iunie.

Piețele valutare reflectă acest stres: dolarul american a crescut cu 0,6% la 158,72 yeni, euro a scăzut cu 0,8% la 1,1525 USD, iar dolarul australian a pierdut 0,9%, ajungând la 0,6964 USD. Prețul aurului a scăzut cu 1,8%, la 5.075 dolari uncia, investitorii fiind nevoiți să valorifice câștigurile pentru a acoperi pierderile din alte sectoare.