Delegaţii care participă la Congresul PSD au aprobat, vineri, în unanimitate, modificările în statutul partidului, stabilind majorarea numărului membrilor din conducere şi eliminarea menţiunii de ‘partid progresist’.
Conform modificării articolului 8 alineatul 1 din statut, „Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru-stânga, promotor al echităţii sociale şi al solidarităţii, ataşat valorilor democratice, naţionale, religioase, tradiţionale şi culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană şi un angajament ferm faţă de cooperarea euro-atlantică, este membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei socialiste, continuând tradiţia democraţiei româneşti”, a anunţat deputatul PSD Silvia Mihalcea, propusă vicepreşedinte al partidului, menționează Agerpres.
Adrian Năstase, fost lider al PSD condamnat penal pentru corupție, a fost întrebat dacă este în asentiment cu renunţarea la termenul de „progresism” prin modificarea statutului PSD.
„Eu cred că da, pentru că în urmă cu 25 de ani, progresism însemna ideea de modernism, însemna cu totul altceva. Între timp, progresismul a devenit o ideologie şi pentru a elimina o anumită confuzie este foarte bine că se elimină această sintagmă. Unii sunt progresişti, este dreptul lor, PSD nu este un partid progresist şi cred că mulţi dintre votanţii săi se bucură că a fost eliminată această confuzie. (…) Cred că, în acest moment, foarte mulţi dintre cei care, înt-un fel, au fost dezamăgiţi de PSD aşteaptă un mesaj nou, inclusiv din punctul de vedere al organizării”, a mai declarat Năstase
De asemenea, o altă modificare a statutului este „instituirea modelului de alegeri pe moţiune echipă de conducere şi la organizaţiile judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti şi revizuirea în consecinţă a modului de constituire a Birourilor permanente şi a Consiliilor politice ale acestor organizaţii”.
O altă schimbare este instituirea de reguli noi pentru organizarea conferinţelor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti, în sensul că toate conferinţele de alegeri ale acestor organizaţii vor fi constituite din delegaţi aleşi de organizaţiile ierarhic inferioare şi se impune regula organizării anuale a conferinţelor extraordinare ca platformă de dezbatere internă şi evaluări de etapă, a precizat Mihalcea, menţionând că se măreşte şi numărul membrilor de partid care constituie aceste conferinţe extraordinare.
Totodată, se redefinesc organizaţiile teritoriale ale partidului astfel: organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare devin organizaţii locale şi se pot constitui cu un număr de minim 10 membri; organizaţiile locale devin organizaţii comunale, orăşeneşti sau municipale, iar în cazul municipiului Bucureşti, organizaţii pe centre de votare, a arătat Mihalcea.
Va fi mărit, la nivel naţional, numărul membrilor echipei de conducere şi se va modifica modul de constituire a Biroului permanent, a Consiliului Politic Naţional şi a Consiliului Naţional pentru a include mai mulţi reprezentanţi în aceste structuri centrale „cu scopul profesionalizării şi extinderii structurilor naţionale”, a anunţat aceasta.
Vor fi cinci prim-vicepreşedinţi şi 20 de vicepreşedinţi.