Președintele Finlandei, Alexander Stubb, consideră că tensiunile militare din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe neașteptate pentru războiul din Ucraina. Potrivit liderului finlandez, confruntarea dintre SUA, Israel și Iran ar putea limita temporar cooperarea militară dintre Moscova și Teheran, oferind astfel un avantaj strategic Kievului. În același timp, schimbarea atenției comunității internaționale către criza din Orientul Mijlociu ar putea crea un context favorabil pentru relansarea negocierilor diplomatice privind conflictul din Ucraina.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Alexander Stubb a declarat că atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, precum și reacția militară a Teheranului împotriva bazelor americane din regiune și a unor state vecine, au schimbat temporar dinamica alianțelor militare. În aceste condiții, Iranul și Rusia nu ar mai putea colabora în mod eficient, cel puțin pentru moment, în domeniul rachetelor sau al industriei de apărare.
Cu toate acestea, liderul finlandez avertizează că Moscova a făcut deja pași importanți pentru a reduce dependența de Iran. Rusia deține în prezent două fabrici în care sunt produse drone Shahed pe baza tehnologiei iraniene, ceea ce înseamnă că efectele întreruperii cooperării ar putea fi limitate pe termen lung.
Un alt efect al tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea fi creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale. Potrivit lui Stubb, aceasta ar reprezenta un avantaj economic major pentru Rusia, unul dintre cei mai mari producători și exportatori de țiței din lume.
Majorarea prețurilor la energie ar putea aduce venituri suplimentare Moscovei, bani care ar putea alimenta în continuare mașina de război rusă și ar putea prelungi conflictul din Ucraina.
Președintele finlandez a susținut că războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, ar fi putut avea un alt deznodământ dacă Kievul ar fi primit încă de la început același nivel de sprijin aerian pe care aliații occidentali l-au oferit statelor din regiunea Golfului în primele zile ale conflictului cu Iranul.
Stubb a făcut și o comparație financiară relevantă. Prima săptămână de lupte din Iran ar fi costat aproximativ 40 de miliarde de dolari, o sumă apropiată de cheltuielile anuale ale țărilor europene pentru sprijinul acordat Ucrainei. În total, ajutorul oferit de Europa Kievului din 2022 până în prezent este estimat între 250 și 300 de miliarde de euro.
Alexander Stubb a declarat că nu a mai discutat cu președintele american Donald Trump de la sfârșitul anului 2025, deși în trecut cei doi au avut contacte frecvente pe tema războiului din Ucraina.
Finlanda, țara condusă de Stubb, are o frontieră de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia și a aderat la NATO la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei. Liderul finlandez a criticat, de asemenea, modul în care Statele Unite au acționat în cazul atacurilor asupra Iranului, afirmând că acestea au fost lansate fără a solicita în prealabil autorizarea Națiunilor Unite sau sprijinul extins al aliaților.
În opinia sa, este puțin probabil ca Donald Trump să accepte mediatori terți în eventualele negocieri cu Iranul, iar un armistițiu în regiune nu pare realist în viitorul apropiat. Stubb avertizează că actualul climat geopolitic este dominat de o logică de tip câștig pierdere, în care diplomația nu mai este percepută ca o soluție avantajoasă pentru toate părțile, ceea ce face menținerea păcii mult mai dificilă.