Poziționarea României în contextul tensiunilor recente dintre administrația americană și liderii europeni privind Groenlanda a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, mulți internauți apreciind atitudinea autorităților de la București drept o dovadă de duplicitate, ambiguitate și ipocrizie.
Mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, interpretat de unii drept ambiguu, a fost însă clarificat de Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, care a explicat, într-o emisiune la Antena 3 CNN, logica diplomatică din spatele unei poziții descrise drept „solidară cu ambele părți”.
Potrivit lui Lazurca, România se află într-o situație geopolitică ce impune un echilibru atent între parteneriatul strategic cu Statele Unite și apartenența fermă la Uniunea Europeană. „Nu este vorba despre indecizie sau lipsă de curaj politic, ci despre o abordare responsabilă, adaptată intereselor naționale”, a subliniat consilierul prezidențial. În acest sens, mesajul transmis de șeful statului a urmărit să evite escaladarea tensiunilor și să mențină canale deschise de dialog cu ambii actori.
Disputa legată de Groenlanda, reaprinsă de declarațiile fostului președinte american Donald Trump, a scos la iveală sensibilități vechi privind securitatea Arcticii, resursele strategice și influența geopolitică în regiune. Deși subiectul pare îndepărtat de interesele imediate ale României, Lazurca a explicat că mizele sunt mult mai largi și afectează arhitectura de securitate euro-atlantică, din care Bucureștiul face parte.
România, a precizat consilierul, nu contestă dreptul Statelor Unite de a-și formula interese strategice, dar, în același timp, susține fără rezerve principiile suveranității și integrității teritoriale, fundamentale pentru Uniunea Europeană. Această „dublă solidaritate” nu este o invenție de moment, ci o constantă a politicii externe românești, aplicată și în alte dosare sensibile, precum relația cu Rusia sau extinderea NATO.
În opinia lui Lazurca, reacțiile critice apărute în spațiul public pornesc dintr-o înțelegere superficială a diplomației. Politica externă nu funcționează pe logica taberelor rigide, ci pe construcția de punți și pe gestionarea diferențelor prin dialog. România nu are interesul să se poziționeze ca arbitru, dar nici să alimenteze clivaje care ar putea slăbi coeziunea occidentală.