analize

Directorii executivi din Big Tech au dat-o in bara. Totusi, angajatii au platit pretul, ei fiind concediati in masa

In incercarea de a explica de ce compania a concediat 12.000 de angajati, Sundar Pichai, directorul general al companiei mama a Google, Alphabet, a declarat ca directorii au decis sa taie locuri de munca dupa o „revizuire riguroasa” a structurilor si a organizarii interne a Google. Pichai a sugerat ca firma „a angajat pentru o realitate economica diferita” de cea cu care se confrunta si ca disponibilizarile au fost necesare pentru a pregati Google pentru viitor, scrie Business Insider.

Dar, desi Pichai, care a obtinut o indemnizatie de 280 de milioane de dolari in 2019, a declarat ca si-a asumat „intreaga responsabilitate pentru deciziile care ne-au condus aici”, nu a reusit sa elucideze aceste alegeri.

El nu a mentionat ca, in perioada in care s-a aflat la carma Google, Google a fost lovita de amenzi antitrust in valoare de miliarde de dolari, a fost lasata balta de ChatGPT de la OpenAI, in ciuda faptului ca „a pivotat compania pentru a fi AI-first” si si-a vazut motorul de cautare inrautatindu-se constant. Si, desi Pichai a declarat mai tarziu, in cadrul unei adunari publice a companiei, ca „toate rolurile de peste nivelul de vicepresedinte senior vor fi martorii unei reduceri foarte semnificative a bonusului anual”, inclusiv al sau, durerea provocata de pasii sai gresiti parea sa cada direct pe umerii celor 12.000 de persoane care au fost concediate.

Printre angajatii care au fost concediati – prin e-mail – se numara mai multi membri ai personalului cu performante ridicate si angajati de mult timp, cum ar fi un inginer care lucra in cadrul companiei de 20 de ani si care a descris concedierea brusca drept o „palma peste fata”.

Acest tip de eschivare de la responsabilitate este foarte raspandit in Silicon Valley. Directorii executivi de la companii precum Amazon, Microsoft, Salesforce si Meta si-au indreptat companiile pe un curs nesustenabil, investind in noi intreprinderi nesabuite si presupunand ca boom-ul tehnologic provocat de pandemii va fi o noua normalitate. Acum, cand aceste asteptari au fost spulberate, muncitorii de rand din domeniul tehnologiei suporta povara acestor decizii proaste, in timp ce directorii cei mai responsabili pentru aceste dezastre se confrunta cu putine sau deloc consecinte semnificative.

Orice director executiv care participa la luarea unor decizii care duc la pierderea locurilor de munca a sute sau mii de oameni ar trebui sa fie cel care ii conduce la usa. Pichai si alti directori executivi din domeniul tehnologiei nu ar trebui sa castige 280 de milioane de dolari pe an sau chiar 1 milion de dolari pe an – ar trebui sa fie concediati pentru ca au gestionat prost unele dintre cele mai mari companii din lume.

In anunturile lor de concediere, aproape toate companiile din domeniul tehnologiei au dat vina pentru reducerile de personal pe economie. La Amazon, reducerile ar fi fost necesare din cauza „dificultatilor din lantul de aprovizionare, a inflatiei si a excesului de productivitate” si a incertitudinii economice. Directorul executiv al Salesforce, Marc Benioff, a citat „incetinirea economica cu care ne confruntam acum” ca motiv pentru reducerea cu 10% a numarului de angajati ai companiei, iar Workday a concediat 3% din forta sa de munca invocand un „mediu economic global care reprezinta o provocare pentru companiile de toate dimensiunile”. Directorul executiv al PayPal, Dan Schulman, a pus decizia companiei sale de a concedia 2.000 de angajati pe seama „mediului macroeconomic dificil”.

Dar, in multe cazuri, adevarata sursa de ingrijorare se reduce la deciziile stupide luate de directorii executive acestor companii – fie ca este vorba de Mark Zuckerberg de la compania cunoscuta anterior sub numele de Facebook, care a autorizat o avalansa de angajari pe fondul pandemiei si a investit miliarde de dolari in nebunia sa de metavers inainte de a fi nevoit sa elimine 11.000 de locuri de munca, sau de Tobi Lutke de la Shopify, care a concediat 1.000 de persoane pe baza unui pariu pe viitorul comertului electronic care „nu a dat roade”.

In timp ce multe dintre aceste companii au facut greseli strategice grave, concedierile nu vor rezolva aceste probleme – reducerea numarului de angajati nu va face brusc companiile mai productive sau nu le va imbunatati produsele. Iar multi dintre acesti mastodonti tehnologici sunt inca profitabili la greu, ceea ce face ca justificarea economica a concedierilor sa fie discutabila. Profitul Microsoft a scazut cu 12% in ultimul trimestru din 2022 fata de acelasi trimestru din 2021, dar tot a obtinut un profit urias de 16,4 miliarde de dolari. Amazon a obtinut un profit de 2,8 miliarde de dolari in cel mai recent trimestru, sub maximele de cumparaturi online din perioada pandemiei, dar in linie cu media sa istorica. Dar compania a concediat totusi 18.000 de angajati.

Se pare ca atunci cand profiturile sau chiar profiturile viitoare proiectate au scazut putin, ceva trebuia sa cedeze – si cu siguranta nu avea sa cada pe seama directorilor executivi. Atunci cand o companie a ales sa concedieze mii de oameni, a devenit optic justificabil pentru alte companii sa le urmeze exemplul – o modalitate naturala pentru directorul general de a parea „disciplinat” sau „responsabil”, in ciuda costului brutal pentru angajati.

Desi pot proteja reputatia directorului general sau pot linisti investitorii, concedierile sunt extrem de daunatoare pentru lucratori, chiar si pentru angajatii bine platiti din domeniul tehnologiei. Persoanele care sunt concediate se confrunta cu daune pe termen lung in cariera si cu afectarea sanatatii lor mentale si fizice. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca disponibilizarile au o valoare indoielnica pentru companie. Studiile au constatat ca disponibilizarile sunt un factor net negativ pentru productivitate, ca suprima inovatia si ca pot duce la o scadere pe termen lung a profiturilor. Studiile au sugerat, de asemenea, ca disponibilizarile fac viata mai grea pentru angajatii care nu au fost concediati, mai ales ca multe dintre aceste companii reduc beneficiile si alte servicii care ar putea ajuta lucratorii ramasi. Avand in vedere dezavantajele umane si de afaceri ale concedierilor, prioritatea principala a unui director general ar trebui sa fie evitarea acestora cu orice pret.

Unele companii au reusit sa faca exact acest lucru. Apple a reusit sa reduca costurile fara concedieri, in parte prin reducerea salariului lui Tim Cook cu 40%, pana la 49 de milioane de dolari. Desi nu se poate aplauda neaparat o companie pentru ca plateste un CEO cu „doar” 50 de milioane de dolari, este ceva de spus despre directorul general dispus sa isi reduca propriul salariu inainte de a recurge la concedierea angajatilor. In mod similar, directorul general al producatorului de cipuri Intel si-a redus salariul cu 25% si a redus salariile echipei sale executive cu 15% pentru a evita concedierile de amploare.

In cazul companiilor care au recurs la reduceri de personal, vina cade direct pe umerii directorilor lor executivi. Fiind singurii responsabili, acestia sunt raspunzatori pentru ca au judecat gresit macroeconomia, au facut investitii teribile si apoi au urmat exemplul industriei intr-o incercare mioapa de a multumi Wall Street. Si totusi, in pofida unei puzderii de reduceri salariale, niciunul dintre ei nu s-a confruntat cu consecinte reale. Punand accentul pe „incertitudinea economica mai larga”, in loc sa recunoasca faptul ca reducerile se datoreaza proastei gestiuni a executivilor, directorii executivi isi pot salva reputatia, evitand in acelasi timp sa dea vina pe ei.

O mare putere nu implica si responsabilitate

Transferul de vina al acestor companii de tehnologie si al directorilor lor executivi nu este fara precedent si nici macar atat de neobisnuit. America corporatista a jurat credinta directorului executiv atotputernic, aplicand o matrice de evaluare total diferita pentru directorii executivi fata de ceilalti angajati. Din cauza acestei adulatii nocive fata de cea mai puternica persoana din companie, companiile se vor contorsiona pentru a incerca sa economiseasca bani in orice alt mod decat prin reducerea salariului sau concedierea celui mai responsabil si mai scump angajat al lor: directorul general. Salariul directorului general a crescut vertiginos cu 1.460% din 1978 pana in 2021, iar raportul dintre salariul mediu al muncitorilor si salariul directorului general a crescut de la 20 la 1 in 1965 la 399 la 1 in 2021. Si nu este ca si cum aceasta crestere uluitoare a salariilor i-a facut pe directorii executivi sa fie mai buni in munca lor. Directorii executivi de top abandoneaza companiile atunci cand anticipeaza o recesiune si intotdeauna ii trateaza pe lucratori ca fiind de unica folosinta, chiar si in timpul unei economii fierbinti. Analizele au sustinut ca aceste pachete salariale ametitoare sunt departe de a fi justificate.

Atunci cand directorii de rang inalt fac o gafa grava, ei primesc aproape intotdeauna beneficiul indoielii. Executivul modern nu are nicio responsabilitate sau supraveghere reala, raportand doar ocazional consiliilor de administratie, de obicei supusi. Acestia sunt in mare masura izolati de consecintele actiunilor lor, chiar daca au performante slabe. Daca orice alt tip de lucrator ar fi luat o serie de decizii care au dus la o scadere cu doua cifre a profitabilitatii, ar fi amenintat cu concedierea sau ar fi fost concediat. In schimb, directorii executivi din domeniul tehnologiei au pasat durerea pe seama unor persoane care, in multe cazuri, aveau performante bune in rolurile lor. Si in timp ce multi angajati din domeniul tehnologiei si din alte domenii au primit compensatii generoase de concediere, acestea palesc in comparatie cu platile pe care le-au primit directorii. Sa luam, de exemplu, compania de inchiriere de masini Hertz, care a concediat 10.000 de persoane in 2020, in timp ce se apropia de faliment, platind in acelasi timp cadrelor sale executive bonusuri de 16 milioane de dolari.

Daca se asteapta ca directorii executivi – si sunt platiti – sa fie niste demiurgi vizionari la varful unei organizatii, ar trebui sa se astepte ca ei sa suporte aceasta greutate si sa plateasca un pret pe masura atunci cand gresesc. La un moment dat, directorul executiv trebuie sa fie la fel de responsabil ca si oamenii pe care ii angajeaza. Nu exista niciun motiv pentru ca membrul cel mai bine tratat si cel mai bine platit al unei organizatii sa fie supus unei examinari mai putin atente, cu exceptia cazului in care compania nu se preocupa cu adevarat de functionarea eficienta.

Daca companiile se tem sa concedieze directorii executivi de top, atunci foarte bine, refaceti postul de director executiv modern. In loc sa incerce sa fie niste salvatori cu salarii ametitoare, carora li se permite sa opereze compania cu o impunitate relativa, acesti directori de top ar trebui sa se concentreze pe gestionarea si executia efectiva pentru a-si dezvolta in mod durabil companiile. In loc sa se concentreze asupra relatiilor cu investitorii pe termen scurt si a aprecierilor publice, directorii executivi ar trebui sa isi dedice timp pentru a-si gestiona companiile si sa contribuie la imbunatatirea produselor pe care le creeaza.

Urmareste-ne si pe:
Victor Mihalache

Recent Posts

Le Figaro: cinci scenarii privind implicarea trupelor Frantei in Ucraina. „Protejarea Odesei, Macron se teme ca razboiul s-ar putea extinde in Moldova daca Rusia ocupa portul Odesa”

Presedintele francez Emmanuel Macron ia in considerare cinci scenarii pentru trimiterea de trupe in Ucraina,…

50 de minute ago

Marian Vanghelie: „Piedone are vreo 20 de membri de familie in primarie, ii cunosc pe toti. Pe fiul lui il stiu de mic”

Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5 si un apropiat al lui Cristian Popescu Piedone,…

3 ore ago

Seful PNL Timis: „Mai bine imi tai mana decat sa semnez candidatura lui Simonis”. El a fost demis din functia de presedinte

Tensiuni explozive in judetul Timis intre PNL si PSD din cauza desemnarii candidatilor comuni. Presedintele…

3 ore ago

Romascanu, impins de Ciolacu sa preia sefia CJ Buzau. Actualul PSD-ist care conduce CJ se retrage

Presedintele PSD Buzau, senatorul Lucian Romascanu, a confirmat marti ca a fost propus de catre…

O oră ago

Surpriza, Lukasenko strica jocurile FSB-ului si ale lui Putin: „Teroristii au incercat mai intai sa fuga in Belarus. Au inteles ca era imposibil sa intre in Belarus”

Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, un aliat apropiat al Rusiei, a declarat marti ca autorii atentatului…

O oră ago