„Perspectiva unui succes major al AUR în caz de alegeri anticipate este cât se poate de clară, oricâte cifre halucinogene ar fi vânturate zilele acestea pentru a ne ameţi şi mai mult în arşiţa verii. Cifre care, dacă nu ar fi atât de ridicole, ar dăuna grav stării de sănătate a democraţiei. Pe această speţă însă, deocamdată comedia salvează România”, a scris Ştefureac, miercuri, pe Facebook.
Acesta nu a indicat explicit sondajele la care se referă, însă afirmaţiile sale vin în contextul publicării recente a mai multor măsurători sociologice privind intenţia de vot şi posibilele rezultate ale unor alegeri anticipate.
Directorul INSCOP susţine că AUR, condus de George Simion, ar câştiga detaşat dacă alegerile parlamentare ar fi organizate în perioada următoare.
„Dacă mâine ar fi organizate alegeri anticipate, AUR, condus de cel mai popular lider de partid al momentului, ar câştiga detaşat, cu un scor aproape dublu comparativ cu al unor partide mainstream, PNL sau PSD, şi un scor de vreo trei, chiar patru ori mai mare decât cel al USR”, a afirmat Remus Ştefureac.
Potrivit acestuia, ascensiunea AUR nu reprezintă o evoluţie conjuncturală, surprinsă doar de sondajele din prezent, ci o tendinţă consolidată în ultimul an.
Ştefureac a invocat rezultatele obţinute de George Simion la alegerile prezidenţiale de anul trecut, când liderul AUR a primit aproape 41% din voturi în primul tur, la o prezenţă de 53%, şi aproximativ 46% în turul al doilea, la o participare de 65%.
„Vorbim de voturi efective pe o prezenţă mare, nu de sondaje, corecte sau mai puţin corecte”, a subliniat directorul INSCOP.
El a adăugat că, în cazul unor alegeri parlamentare cu o prezenţă mai redusă, electoratul AUR ar putea fi cel mai mobilizat, iar scorul partidului ar putea depăşi chiar estimările unor cercetări sociologice.
„În toate măsurătorile realizate în ultimul an în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, intenţia de vot pentru AUR a fost întotdeauna mai ridicată pe scenariile cu prezenţă la urne mai mică, sub 50%, decât pe cele cu prezenţă foarte mare, de peste 60%”, a precizat Ştefureac.
Acesta consideră că tensiunile economice şi sociale, scăderea veniturilor, inflaţia şi diminuarea puterii de cumpărare, însoţite de criza politică şi de problemele de securitate, favorizează creşterea formaţiunilor populiste.
„Într-un astfel de context turbulent, creşterea popularităţii populismului radical devine o consecinţă firească, la fel de banală precum concluzia universală că apa este udă”, a afirmat directorul INSCOP.
El a apreciat că partidele parlamentare şi preşedintele trebuie să analizeze riscurile pe termen scurt şi lung înainte de a decide dacă vor permite organizarea unor alegeri anticipate sau vor forma un guvern cu atribuţii depline.
Premierul interimar Ilie Bolojan şi preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, beneficiază fiecare de încrederea a 23% dintre români, în timp ce social-democraţii sunt creditaţi cu 23% din intenţiile de vot, iar PNL cu 21%, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel naţional în perioada 14-24 iulie. CURS este patronat de Iosif Buble, soțul deputatei PSD Diana Tușa, aceasta fiind și vicepreședinte PSD.
În cazul lui Ilie Bolojan, 72% dintre respondenţi declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta, iar 5% nu ştiu sau nu au răspuns.
Sorin Grindeanu înregistrează un nivel similar de neîncredere: 73% dintre cei chestionaţi afirmă că au puţină sau foarte puţină încredere în liderul PSD, iar 4% nu au exprimat o opinie.
Niciunul dintre liderii politici evaluaţi nu beneficiază de încrederea majorităţii respondenţilor.
AUR ocupă primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 34%, fiind urmat de PSD, cu 23%, şi PNL, cu 21%.
Diferenţa dintre formaţiunile conduse de Sorin Grindeanu şi Ilie Bolojan este de două puncte procentuale, sub marja maximă de eroare a sondajului, de plus sau minus 3%.
USR este creditat cu 9%, UDMR cu 4%, SOS România cu 3%, iar PNRR-Piedone şi Acţiunea Conservatoare ar obţine fiecare câte 2% dintre voturile celor care declară că s-ar prezenta la urne dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare.
Călin Georgescu ocupă primul loc în clasamentul încrederii în personalităţile politice, cu 33%, fiind urmat de preşedintele Nicuşor Dan, cu 30%, şi de liderul AUR, George Simion, cu 24%.
Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se află la egalitate, cu câte 23%, iar Cristian Popescu Piedone este creditat cu 18%.
Clasamentul continuă cu Claudiu Târziu – 16%, Kelemen Hunor – 14%, Diana Şoşoacă – 11% şi Dominic Fritz – 10%.
În cazul lui Claudiu Târziu, 21% dintre respondenţi afirmă că nu îl cunosc, 56% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în el, iar 7% nu au răspuns.

Potrivit cercetării, 80% dintre respondenţi consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 16% apreciază că direcţia este una bună.
Guvernul şi Parlamentul se află la coada clasamentului încrederii în instituţii. Executivul este evaluat pozitiv de 19% dintre respondenţi, iar Parlamentul de 20%.
Armata ocupă primul loc, cu un nivel de încredere de 81%, fiind urmată de Biserică, cu 79%, şi de Pompieri şi SMURD, cu 66%.
Majoritatea celor chestionaţi nu susţine organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Astfel, 58% se declară împotriva acestei variante, iar 33% sunt de acord.
Totodată, 57% dintre respondenţi resping suspendarea şi demiterea preşedintelui României, în timp ce 31% susţin un asemenea scenariu.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14-24 iulie 2026, pe un eşantion naţional de 1.108 persoane cu vârsta de cel puţin 18 ani, prin interviuri telefonice asistate de calculator. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.