Discipola lui Berlusconi: Premierul Giorgia Meloni, in conflict cu sistemul judiciar

Premierul italian Giorgia Meloni a intrat in conflict cu sistemul judiciar in acelasi mod in care obisnuia sa o faca vechiul ei aliat politic si mentor Silvio Berlusconi, promitand o revizuire drastica a sistemului, potrivit Reuters.

Dar, in timp ce Berlusconi nu a reusit sa-si impuna vointa in fata magistratilor si procurorilor extrem de independenti ai Italiei, Meloni ar putea castiga, neavand acelasi conflict de interese pe care l-a avut predecesorul ei miliardar.

Sistemul judiciar rezista presiunii de a se schimba, declansand la sfarsitul acestei luni o greva rara impotriva reformei planificate.

Separat, instantele contesta o initiativa a guvernului de a redirectiona migrantii din Italia in Albania.

Guvernul de dreapta al lui Meloni acuza judecatorii ca fac politica si a spus ca nu va da inapoi, bazandu-se pe sondajele de opinie care arata ca multi alegatori ii sustin pozitia fara compromisuri.

Adaugă ani vieții tale: cum bio-hackingul combate inflamația și prelungește sănătatea

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 sub semnul armoniei

„Practic, vor sa se guverneze ei insisi. Dar exista o problema. Daca gresesc eu, italienii ma pot inlatura din functie. Daca gresesc ei, nimeni nu poate sa spuna sau sa faca nimic. Nicio putere intr-un stat democratic nu functioneaza asa”, a declarat Meloni la un post TV detinut de familia Berlusconi la sfarsitul lunii ianuarie.

Sistemul judiciar italian este unul dintre cele mai disfunctionale din Europa, unde, in ciuda imbunatatirilor recente, este nevoie inca de patru ori mai mult timp decat media europeana pentru a ajunge la o hotarare definitiva in cauzele civile si de 3,5 ori mai mare decat media europeana pentru a obtine un verdict definitiv in procesele penale, conform datelor din 2022.

In timp ce guvernele de centru-stanga au avut tendinta de a se concentra pe imbunatatirea eficientei instantelor, Berlusconi, care s-a confruntat, pana la moartea sa in 2023, cu zeci de procese in mare parte legate de imperiul sau media, a incercat in mod repetat sa reduca puterea procuraturii.

Oponentii au denuntat aceste eforturi ca fiind o incercare de a-si diminua problemele legale si, desi a reusit sa ingreuneze condamnarea infractorilor cu gulere albe – infractiunile care se incadreaza in aceasta categorie sunt neplata salariului, frauda, mita, schema Ponzi, tranzactii privilegiate, coruperea muncitorilor, delapidare, infractiuni informatice, incalcarea drepturilor de autor, spalare de bani, furt de identitate si uz de fals -, el a esuat in efortul sau de a rupe legaturile care ii leaga pe procurori si judecatori.

Spre deosebire de Statele Unite sau Marea Britanie, judecatorii si procurorii din Italia au aceeasi cariera si sunt supravegheati de acelasi organism autonom, care nu va suporta amestecul guvernului.

Meloni, care a preluat puterea in 2022 in fruntea unei coalitii care include partidul Forza Italia al lui Berlusconi, a revizuit vechiul plan de scindare a justitiei, spunand ca ii va face pe judecatori mai impartiali prin intreruperea legaturilor cu procurorii.

„Aceasta este reforma tuturor reformelor. Nu veti vedea niciodata un arbitru de fotbal sa fie din acelasi oras cu una dintre cele doua echipe de pe teren. Trebuie sa fie dintr-un oras diferit. De asemenea, un judecator trebuie sa fie tert si impartial”, a spus Francesco Paolo Sisto, ministrul adjunct al Justitiei, din partea Forza Italia.

In semn de nemultumire, justitia a convocat o greva de o zi pe 27 februarie, acuzand guvernul ca incearca sa obtina controlul asupra procurorilor si sa dicteze ce sa investigheze si ce sa ocoleasca.

„Acest lucru nu poate fi decat daunator. Separarea carierelor il va transforma pe procuror intr-un super-politist, iar ei vor pierde cultura impartialitatii”, a declarat Nicola Gratteri, procurorul sef din Napoli care este renumit pentru luptele sale impotriva gruparii de crima organizata ‘Ndrangheta.

Guvernul a acuzat unii procurori si judecatori ca si-au flexibilizat puterile judiciare pentru a forta o retragere, iar batalia pare sa domine politica interna de luni de zile.

In ianuarie, o instanta a blocat pentru a treia oara o initiativa guvernamentala de a retine migrantii in lagarele din Albania, demoland planurile lui Meloni de a descuraja oamenii sa caute refugiu in Italia si lasand proiectul in aer.

In aceeasi saptamana, Meloni a anuntat ca, impreuna cu trei colegi de cabinet, sunt investigati pentru eliberarea sefului politiei judiciare libiene, Osama Elmasry Njeem, cautat de Curtea Penala Internationala.

Andrea Delmastro Delle Vedove, subsecretar de stat in Ministerul Justitiei si membru al partidului lui Meloni, Fratii Italiei, a declarat ca magistratii au vrut sa saboteze reforma. „Mi se pare evident ca acesta este cazul”, a spus el pentru Reuters.
Magistratii neaga acest lucru si spun ca doar aplica legea.

Procurorul Marco Patarnello, de la Curtea Suprema, le-a scris colegilor in octombrie anul trecut, avertizandu-i ca Meloni este un adversar „mult mai periculos” decat Berlusconi, deoarece nu a fost blocata in investigatii legale si actiona din „viziune politica”.

Mesajul, care a ajuns in presa si a fost confirmat de Patarnello, a recunoscut ca opinia publica nu mai era de partea magistratilor, spre deosebire de anii 1990.

Proiectul de lege a fost deja aprobat de camera inferioara a parlamentului, iar acum ajunge in fata Senatului. Pentru ca presupune schimbarea constitutiei, are nevoie de doua lecturi in ambele camere si apoi aproape sigur va fi supus unui referendum.

Dar cu popularitatea lui Meloni mai mare acum decat era in 2022, ea ar putea depasi toate aceste obstacole si chiar sa-si imbunatateasca pozitia in fata unui electorat care s-a saturat de esecurile percepute in sistemul de justitie, spun analistii.

„Cred ca nu exista consecinte electorale negative (pentru Meloni) si nu este o coincidenta ca ea a ales sa mearga la confruntare”, a declarat Massimiliano Panarari, expert in comunicare la Universitatea din Modena si Reggio Emilia.