DNA o buseste pe Lia Savonea: „Omite fondul problemei, toate categoriile profesionale ar trebui sa beneficieze de egalitate de tratament in fata legii”

news

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a transmis, joi, ca reactiile survenite in urma mesajului institutiei cu privire la adoptarea de catre Guvern a proiectului de desfiintare a Sectiei speciale „omit” sa atinga fondul problemei, si anume asigurarea coerentei si eficientei combaterii coruptiei in toate sectoarele importante ale societatii, inclusiv sectorul judiciar, subliniind ca „toate categoriile profesionale ar trebui sa beneficieze de egalitate de tratament”.

„In contextul dezbaterilor privind desfiintarea SIIJ, Directia Nationala Anticoruptie, ca institutie abilitata prin lege sa combata coruptia la cele mai inalte niveluri, a subliniat nevoia intaririi eficientei luptei impotriva acestui fenomen in toate sectoarele importante ale societatii, cu asigurarea premiselor necesare pentru anchete profesioniste si nepartinitoare”, precizeaza DNA intr-un comunicat de presa.

Procurorii anticoruptie spun ca exprimarea unor opinii cu privire la desfiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie nu reprezinta decat „un exercitiu necesar in orice societate democratica”, menit sa contribuie la identificarea celor mai bune solutii legislative.

„Consideram ca unele interpretari expuse in spatiul public, ca reactie la mesajul exprimat de DNA, omit sa atinga fondul problemei, si anume asigurarea coerentei si eficientei combaterii coruptiei in toate sectoarele importante ale societatii, inclusiv sectorul judiciar, context in care toate categoriile profesionale ar trebui sa beneficieze de egalitate de tratament, astfel incat societatea sa fie aparata in mod efectiv, prin legi clare si coerente, conforme angajamentelor internationale asumate de Romania, impotriva oricaror incalcari”, se mentioneaza in comunicat.

DNA asigura institutiile din mediul judiciar si pe reprezentantii profesiilor juridice de intreaga sa deschidere pentru o colaborare loiala si respect reciproc in slujba infaptuirii unui act de justitie corect, in interesul cetatenilor.

Miercuri, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dominata de gruparea Savonea, a transmis ca pozitia Directiei Nationale Anticoruptie in legatura cu desfiintarea Sectiei speciale, prin care se atribuie magistratilor din cadrul instantelor si parchetelor, precum si avocatilor din cadrul barourilor ‘calitatea de potentiali subiecti de ancheta’, „denota o mentalitate retrograda fata de rolul si atributiile participantilor la actul de justitie”.

Citeste si: Gruparea Savonea din CSM, atac furios la adresa DNA: „Agresivitate, incrancenare, tendentiozitate”. Judecatorii CSM sustin ca DNA nu este de incredere

„Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii isi exprima ingrijorarea si dezacordul profund fata de pozitia publica exprimata de Directia Nationala Anticoruptie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022.

Afirmatiile de o gravitate deosebita din acest comunicat, prin care se atribuie magistratilor din cadrul instantelor si parchetelor, precum si avocatilor din cadrul barourilor calitatea de potentiali subiecti de ancheta, denota o mentalitate retrograda fata de rolul si atributiile participantilor la actul de justitie.

Sectia pentru judecatori dezaproba agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricarui respect fata de puterea judecatoreasca si considera total de neinteles incrancenarea cu care Directia Nationala Anticoruptie actioneaza, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, in sensul dobandirii cu orice pret a competentei de a urmari penal magistratii.

Pozitia structurii de parchet mentionate confirma lipsa de incredere care a caracterizat activitatea Directiei Nationale Anticoruptie in aceasta materie, precum si modul incalificabil in care aceasta se raporteaza la ceilalti participanti la procedurile judiciare.

Abordarea este cu atat mai nejustificata, cu cat, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmarirea penala in cauzele cu magistrati vor fi selectati printr-o procedura care asigura cele mai inalte standarde de independenta.

Tendentioasa poate fi considerata si maniera in care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstractie de imprejurarea ca, in procedura de selectie a judecatorilor de la cel mai inalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, verificarea integritatii candidatilor se realizeaza, potrivit reglementarii actuale, printr-o procedura care implica inclusiv solicitarea de relatii de la parchet sau baroul de avocati.

De altfel, implicarea avocatilor in proceduri de acest tip nu poate fi considerata decat salutara, in spiritul asigurarii transparentei si a deschiderii sistemului judiciar.

Prin comparatie, selectia procurorilor in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie este considerata ‘concurs riguros’, in conditiile in care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezerva.

In acest context, Sectia pentru judecatori sustine in mod ferm necesitatea ca toate institutiile judiciare sa-si indeplineasca atributiile cu buna credinta, cu respectarea tuturor principiilor care dau continut independentei justitiei.

Sectia pentru judecatori nu va abdica de la sustinerea neconditionata a acestei valori, sens in care analizeaza in continuare demersurile care se impun fata de aceasta pozitie inacceptabila si solicita tuturor decidentilor sa ia masurile necesare pentru a readuce institutiile din sistemul judiciar in limitele stabilite de Constitutie”, anunta sectia pentru judecatori din CSM.

Directia Nationala Anticoruptie a transmis, marti, ca proiectul adoptat de Guvern privind desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) nu reprezinta „din pacate” un progres in asigurarea eficientei combaterii coruptiei la un nivel inalt, ci vizeaza inlocuirea unei singure structuri cu 16 diferite din cadrul Ministerului Public. Proiectul a fost realizat de ministrul Catalin Predoiu.

„Directia Nationala Anticoruptie s-a exprimat in mod ferm si constant pentru desfiintarea SIIJ si revenirea in competenta sa a faptelor de coruptie si asimilate coruptiei savarsite de magistrati. Aceasta pozitie ferma a fost adusa la cunostinta opiniei publice si a institutiilor cu atributii in domeniu, in repetate randuri, ea bazandu-se pe argumente temeinice. Subliniem din nou nevoia Romaniei de a dispune de o structura de combatere a coruptiei, cu precadere la nivelurile cele mai inalte, care sa fie eficienta, functionala, specializata, inzestrata cu un grad inalt de independenta operationala si cu resurse umane si tehnice pe masura. Structura pe care o avem in vedere a fost deja creata inca din anul 2002 si functioneaza de 20 de ani, aceasta fiind Directia Nationala Anticoruptie”, a transmis DNA, in contextul dezbaterilor publice privind desfiintarea SIIJ.

Potrivit sursei citate, pentru coerenta urmaririi penale in cauzele de coruptie de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, solutia nu este slabirea mecanismului deja creat si functional, ci intarirea lui, aceasta insemnand, printre altele, asigurarea faptului ca Directia specializata are competenta cu privire la toate sectoarele relevante ale societatii si cu privire la toate functiile publice relevante.

„Intr-un stat ca Romania, in care nivelul de perceptie a populatiei cu privire la coruptie ramane ridicat, combaterea coruptiei nu poate pierde din vedere sectoare esentiale pentru functionarea unui stat, asa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenta DNA, un sector vital pentru societatea romaneasca, este de natura sa fragmenteze lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si mediu si sa ii reduca eficienta”, mai precizeaza DNA.

Directia spune ca acest lucru a putut fi observat in perioada in care a functionat SIIJ, perioada in care niciun dosar de coruptie in sistemul judiciar nu a mai fost trimis in judecata.

„In contrast, in perioada in care a avut in competenta fapte de coruptie si asimilate coruptiei savarsite de magistrati (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis in judecata 161 de magistrati (76 de procurori si 85 de judecatori), iar pana in prezent au fost deja condamnati 117 magistrati ( 56 de procurori, 60 de judecatori si un magistrat asistent). Precizam ca mai sunt cauze aflate in continuare in diferite faze de judecata”, arata DNA.

Pe de alta parte, spun procurorii anticoruptie, nevoia de specializare a procurorilor si de creare a institutiilor specializate in combaterea coruptiei prin mijloace penale, asa cum este DNA, este foarte clar prevazuta in conventiile internationale la care Romania este parte si a fost subliniata in dese randuri de Comisia Europeana si organizatiile internationale.

„Proiectul adoptat de Guvern, desi vizeaza desfiintarea SIIJ, nu reprezinta din pacate un progres in asigurarea eficientei combaterii coruptiei la un nivel inalt, nivel care, indubitabil, ar trebui sa cuprinda si reprezentantii sectorului judiciar. Dimpotriva, solutia adoptata prin acest proiect vizeaza inlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu pastrarea competentei dupa calitatea persoanei, si nu dupa materie, a noilor procurori ce vor fi desemnati. Aceasta reprezinta practic o disipare a resurselor si competentelor de urmarire penala si o perpetuare a ne-specializarii procurorilor care vor instrumenta cauze de coruptie privind magistrati”, sustine DNA.

Mai mult decat atat, afirma DNA, fata de prevederile proiectului de lege, competenta noilor procurori desemnati pentru a desfasura urmarirea penala in cauzele privind judecatori si procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea stirbi in continuare din competenta DNA si ar putea afecta activitatea acestei Directii.

Totodata, modalitatea de selectie a procurorilor desemnati este, la randul ei, de natura sa compromita perspectiva efectuarii unor anchete profesioniste si eficiente in ceea ce priveste coruptia in sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, acesti procurori sunt desemnati printr-o procedura necompetitiva, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiti in urma unui riguros concurs.

„Apoi, unul din criteriile avute in vedere pentru desemnare, respectiv conduita morala ireprosabila, este masurata prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instantele de judecata si baroul din raza teritoriala in care candidatul a functionat. Cu alte cuvinte, este solicitata tocmai opinia persoanelor care, potential, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte ingrijorator. Prin antiteza, procurorii DNA nu sunt selectati in functie de opinia persoanelor din categoria celor pe care le ancheteaza”, spune Directia.

Mai mult, arata sursa mentionata, un alt element de apreciere a conduitei ireprosabile il reprezinta „rezolutiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspectia Judiciara.

„Aceasta reprezinta o flagranta incalcare a prezumtiei de nevinovatie a procurorului, care, la un moment dat, ar fi putut sa fie victima unei plangeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinara. Nu in ultimul rand, acestor procurori nu li se pretinde sa aiba experienta profesionala in instrumentarea cauzelor de coruptie, ci doar o experienta generala in supravegherea sau efectuarea urmaririi penale, ceea ce incalca in mod evident cerintele exprimate atat de Comisia de la Venetia, cat si de rapoartele MCV”, precizeaza anchetatorii anticoruptie.

In acelasi timp, DNA constata ca discutiile purtate la nivel public in legatura cu justificarea existentei unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt insotite de o serie de atacuri la adresa DNA si afirmatii cu privire la presupuse abuzuri comise in trecut de catre anumiti procurori ai acestei directii asupra unor magistrati, afirmatii care tind sa justifice infiintarea unor astfel de structuri.

Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordari denigratoare, care, in ciuda dezmintirilor oficiale facute atat de institutie, cat si de procurorul sef al DNA, continua sa prolifereze in spatiul public.

A sustine ca procurorii DNA au comis fapte de abuz in serviciu si santaj fata de magistrati nu reprezinta decat alegatii nefondate, nesustinute juridic si menite sa discrediteze institutia si sa aduca atingere probitatii profesionale si independentei magistratilor procurori. Nu exista nicio hotarare definitiva a vreunei instante care sa constate savarsirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numarul de dosare inregistrate la nivelul DNA care vizeaza procurori si judecatori a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrati, iar numarul sesizarilor din oficiu a constituit un procent redus din numarul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de coruptie savarsite de magistrati fusesera constituite la plangerile sau denunturile depuse de cetateni”, mentioneaza Directia.

In ceea ce priveste Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 5 aprilie 2019, avand ca obiect respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea, care este invocat uneori si care a devenit suport al alegatiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, institutia spune ca acest raport a fost contestat conform prevederilor legale, adaugand ca si Consiliul Superior al Magistraturii mentioneaza ca Raportul Inspectiei Judiciare nu produce efecte juridice, nefiind altceva decat „expresia rezultatelor unui control”.

DNA contesta in continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie, fata de Decizia civila prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a validat Hotararea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspectiei Judiciare, Directia a formulat o Contestatie in anulare intemeiata pe potentiala existenta a unui caz de incompatibilitate a judecatorului, legat de suspiciunea rezonabila privind lipsa de impartialitate a unuia dintre membri completului de judecata care a pronuntat decizia.

Guvernul a adoptat, luni, proiectul privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Comentarii: