Pe 19 ianuarie 2026, jurnalistul PBS Nick Schifrin a dezvăluit textul unei scrisori trimise de președintele Donald Trump prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Støre.
Scrisoarea, obținută de la mai mulți oficiali americani, a fost ulterior distribuită de personalul Consiliului de Securitate Națională (NSC) către mai mulți ambasadori europeni din Washington – o mișcare neobișnuită care amplifică tensiunile diplomatice.
În mesaj, Trump leagă explicit refuzul Comitetului Nobel (decernat în Norvegia) de a-i acorda Premiul pentru Pace – pe care îl revendică pentru „oprirea a mai mult de opt războaie” – de decizia sa de a prioritiza interesele SUA: „Țara voastră a decis să nu-mi dea Premiul Nobel pentru Pace… nu mai simt obligația de a gândi pur de pace… acum pot gândi ce este bun și potrivit pentru Statele Unite”.
El contestă suveranitatea daneză asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate proteja teritoriul de Rusia sau China, că nu există documente scrise clare de proprietate (doar „o barcă a aterizat acolo cu sute de ani în urmă”), și că NATO ar trebui să „facă ceva pentru SUA” prin cedarea controlului total asupra Groenlandei pentru securitate globală.
Reacția lui Trump, calificată de analiștii politici drept „infantilă”, vine pe fundalul unei crize diplomatice majore, declanșată de insistența lui Trump asupra Groenlandei din 2019, intensificată în 2026.
SUA văd Groenlanda ca esențială strategic (resurse minerale rare, poziție arctică împotriva Rusiei/China) și consideră că baza Thule, deja existentă, nu este suficientă. Trump a amenințat cu tarife de 10-25% pe bunuri din Danemarca și alte țări europene (inclusiv Norvegia) dacă nu se ajunge la un acord de „cumpărare completă”.
Danemarca și Groenlanda au respins orice vânzare, iar aliații NATO (inclusiv Norvegia) au condamnat amenințările ca „inacceptabile între aliați”.