Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a ajuns la un „cadru de acord” privind viitorul Groenlandei, teritoriul autonom al Danemarcei, după o întâlnire cu secretarul general NATO Mark Rutte la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Anunțul vine după săptămâni de tensiuni, în care Trump a amenințat cu tarife economice asupra aliaților europeni și chiar cu forța militară dacă SUA nu obține controlul asupra insulei arctice.
Potrivit unor oficiali NATO de rang înalt citați sub anonimat de The New York Times, propunerea de compromis discutată în cadrul alianței vizează cedarea de către Danemarca a suveranității asupra unor mici porțiuni de teritoriu în Groenlanda.
Aceste zone ar permite SUA să înființeze și să opereze baze militare fără interferențe din partea autorităților daneze sau groenlandeze. Modelul invocat explicit de doi oficiali prezenți la discuții este statutul bazelor britanice din Cipru (Akrotiri și Dhekelia), considerate teritoriu suveran britanic deși Cipru este stat independent din 1960.
Aceste baze permit operațiuni militare britanice complete, inclusiv control asupra zborurilor, ancorajelor și mișcărilor de trupe, fără aprobare cipriotă.
Trump a confirmat pe Truth Social că el și Rutte au „format cadrul unui acord viitor privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, retrăgând amenințarea cu tarife suplimentare asupra țărilor europene care se opuneau pretențiilor sale. El a exclus explicit utilizarea forței militare, declarând că înțelegerea „ne oferă tot ce ne trebuia”.
Detaliile exacte rămân neclare – Trump nu a oferit precizări suplimentare, iar oficialii NATO nu au confirmat dacă ideea suveranității limitate face parte din cadrul anunțat sau rămâne doar o propunere în discuție.
Contextul este strategic: Groenlanda, cu poziția sa arctică cheie, este vitală pentru monitorizarea activităților ruse și chineze, extinderea sistemului de apărare antirachetă american (inclusiv „Golden Dome”) și accesul la resurse minerale rare. SUA deține deja baza Pituffik (fostă Thule) în nord-vestul Groenlandei, cu peste 100 de militari permanenți, iar un acord din 1951 permite extinderea prezenței militare aproape nelimitat.
Totuși, Trump a insistat pe „proprietate” completă, invocând securitatea națională și „confort psihologic” pentru succesul SUA.
Unii oficiali europeni văd propunerea ca pe o de-escaladare binevenită, evitând o criză în NATO. Alții, inclusiv parlamentari groenlandezi precum Aaja Chemnitz Larsen, o resping categoric, afirmând că NATO nu are mandat să negocieze suveranitatea sau mineralele Groenlandei – „nimic despre noi fără noi”.
Danemarca și Groenlanda au reiterat că insula „nu este de vânzare”, iar un parlamentar danez a calificat anunțul lui Trump ca „nerealist”.