Dorneanu, pus la punct de procurori. AMASP face dovada ca hotararile CJUE sunt obligatorii si pentru CCR

politica

Asociatia „Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” (AMASP) a dat publicitatii, miercuri, un comunicat de presa in care atrage atentia CCR ca hotararile CJUE „sunt obligatorii chiar si, sau mai ales PENTRU, judecatorii distinsei Curti”.

AMASP prezinta mai multe hotarari ale CJUE care au devenit obligatorii in tarile din UE vizate de aceste decizii si cere „introducerea acestor hotarari ca tematica obligatorie pentru cei care, indiferent de zona din care provin, vor fi numiti, de acum incolo, in functia de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei”.

„Avand in vedere decizia CCR de marti, 8 iunie 2021, care statueaza ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza constitutional in raport cu criticile formulate de contestarii Sectiei si in raport cu decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene,

Analizand in acelasi timp, materialul publicat de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, care critica lipsa de angajament a autoritatilor romane referitor la existenta (inca ) a Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie,

Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa aiba in vedere ca urmatoarele hotarari CJUE privind principiul prioritatii de aplicare a dreptului comunitar:

– Case 106/77 – Amministrazione delle finanze dello Stato v. Simmenthal [1978]
– Case 6/64 Flaminio Costa v. E.N.E.L. [1964]
– Case 26-62 NV Algemene Transport – en Expeditie Onderneming vanGend & Loos v. Netherlands Inland Revenue Administration [1963]
– Case 11/70 International Handelsgesellschaft MbH [1970]
– Case 459/03 Commission of European Communities v. Ireland [2006]
– Case 43-75 Gabrielle Defrenne v. Societe anonyme belge de navigation aerienne Sabena [1976]
– Case 2-74 Jean reyners v. Belgian State [1974]
– Case 36-74 B.N.O. Walrave and L.J,N. Koch v Association Union cycliste internationale, Koninklijke NederlandscheWielrenUnie et Federacion Espanola Ciclismo [1974]

sunt obligatorii chiar si, sau mai ales PENTRU, judecatorii distinsei Curti.

O scurta lectura a acestora va scuti membrii sai de la pericolul calificarii deciziei mentionate drept un veritabil atentat la adresa valorilor europene, de natura a atrage nu doar critici, ci si sanctiuni la adresa Romaniei din partea CE.

Pentru evitarea unor alte astfel de situatii, AMASP solicita introducerea acestor hotarari ca tematica obligatorie pentru cei care, indiferent de zona din care provin, vor fi numiti, de acum incolo, in functia de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei.

De asemenea, AMASP atrage atentia membrilor CCR asupra art. 148 alin 2 din Constitutie care consacra principiul sus mentionat, si acest articol fiind general obligatoriu, la fel ca toate celelalte”, a anuntat AMASP intr-un comunicat de presa.

Citeste si: Nebunie grava la CCR. Majoritatea rosie a decis ca hotararea CJUE este neconstitutionala: „Dispozitivul Hotararii C.J.U.E. nu are niciun temei in Constitutia Romaniei”

CCR a dat publicitatii marti motivarea deciziei prin care a statuat ca infiintarea Sectiei Speciale este constitutionala, desi Curtea de Apel Pitesti a decis cu o zi in urma ca SIIJ ar trebui sa fie „desfiintata”. In motivare, CCR sustine ca decizia CJUE „nu are niciun temei in Constitutia Romaniei”.

„Curtea a constatat ca dispozitivul Hotararii C.J.U.E., potrivit caruia o instanta de judecata ‘este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE’ nu are niciun temei in Constitutia Romaniei, intrucat art.148 din Constitutie consacra prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii fata de dispozitiile contrare din legile interne”, se afirma in comunicatul CCR.

Decizia a fost adoptata de CCR cu o majoritate de 7 la 2. Au votat impotriva judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu.

Comunicatul integral:

In legatura cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, Curtea precizeaza urmatoarele:

Avand in vedere ca la termenul de 20 mai 2021, cand a avut loc dezbaterea in sedinta publica din fata Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata, atat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – procurorul general al Romaniei, in calitate de parte in dosar, cat si procurorul de sedinta au solicitat ca, in analiza de constitutionalitate pe care o efectueaza, Curtea sa tina seama de Hotararea din 18 mai 2021, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-355/19, considerata un element ce poate determina un reviriment jurisprudential sub aspectul constatarii incidentei Deciziei 2006/928/CE in controlul de constitutionalitate si, implicit, a incalcarii art.148 din Constitutie, Curtea a analizat cererea astfel formulata si a constatat urmatoarele:

Din perspectiva controlului de constitutionalitate, Hotararea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 si rapoartele M.C.V. intocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, asa cum o facuse in prealabil si instanta constitutionala romana, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 si caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., si nici cu privire la continutul Deciziei 2006/928, stabilind ca Romania are sarcina de a colabora cu buna-credinta cu Comisia Europeana ”pentru a surmonta […] dificultatile intampinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinta mentionate”. Prin urmare, Curtea si-a mentinut jurisprudenta anterioara si a constatat ca singurul act care, in virtutea caracterului sau obligatoriu, ar fi putut constitui norma interpusa controlului de constitutionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constitutie – Decizia 2006/928 -, prin dispozitiile si obiectivele pe care le impune, nu are relevanta constitutionala, intrucat nu complineste o lacuna a Legii fundamentale si nici nu stabileste un standard mai ridicat de protectie decat normele constitutionale in vigoare.

Cu privire la reglementarile referitoare la infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin Hotararea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit ca, pentru ca acestea sa respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) sa fie justificate de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei, (ii) sa fie insotita de garantii specifice care sa inlature orice risc care sa aduca atingere independentei judecatorilor si procurorilor si (iii) in cadrul procedurii de investigare, judecatorii si procurorii sa beneficieze de dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, de prezumtia de nevinovatie si de dreptul la aparare.

Avand in vedere cele trei aspecte asupra carora s-a pronuntat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE, Curtea Constitutionala a analizat in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si a constatat ca acestea reprezinta o optiune a legiuitorului national si indeplinesc garantiile stipulate in Hotararea C.J.U.E., in acord cu prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si in art.21 alin.(1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si, implicit, in acord cu prevederile art.2 si art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competenta instantei de judecata cu privire la interpretarea si aplicarea dreptului european, Curtea a retinut, in primul rand, ca o instanta judecatoreasca are competenta sa analizeze conformitatea unei dispozitii din ”legile interne” cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, prin notiunea de „legi interne”, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala. Legea fundamentala isi prezerva pozitia ierarhic superioara in virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentala, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din ”legile interne”, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie.

In al doilea rand, Curtea a constatat ca C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (par.177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene.

In al treilea rand, Curtea a constatat ca dispozitivul Hotararii C.J.U.E., potrivit caruia o instanta de judecata ”este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei in Constitutia Romaniei, intrucat art.148 din Constitutie consacra prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Or, rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotararea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala. Asa fiind, judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale, declarata conforma Constitutiei nationale de catre Curtea Constitutionala, intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna.

In concluzie, intrucat Hotararea din 18 mai 2021, pronuntata de C.J.U.E. in cauza C-355/19, nu poate fi considerata un element ce poate determina un reviriment jurisprudential sub aspectul constatarii incidentei Deciziei 2006/928/CE in controlul de constitutionalitate si, implicit, a incalcarii art.148 din Constitutie, Curtea Constitutionala a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) si e) si alin.(2), precum si ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Mai mult despre: ,

Comentarii: