Două cuvinte de evitat când îți faci rezoluțiile de Anul Nou

În ianuarie, reclamele la săli de fitness, programe de slăbit și diete „minune” ne invadează rețelele sociale, iar conversațiile de la muncă ajung inevitabil la ce își propune fiecare să schimbe, să elimine sau să înceapă din prima lună a anului.

Realitatea e însă descurajantă: majoritatea rezoluțiilor nu rezistă. Statistic, foarte mulți oameni renunță la obiective înainte ca luna ianuarie să se termine.

Dar anul acesta poate fi diferit. Psihologi, medici și coach-i explică ce ne sabotează și cum putem face planuri care chiar se mențin.

1. Fii realist

Obiective ca „slăbesc 15 kg”, „mă mut din chirie”, „îmi deschid o afacere” sau „schimb jobul” sună familiar, dar nu sunt planuri, sunt declarații care pun presiune, spune Dr. Claire Kaye, fost medic de familie, devenită coach în zona încrederii personale, relatează BBC.

Cum recunoști deficitul de vitamine fără teste scumpe

Moartea misterioasă a unui diplomat rus în biroul său din ambasada Rusiei din Cipru. Rușii nu i-au lăsat pe polițiști să intre în ambasadă

Ele eșuează pentru că sunt:

• prea vagi
• prea mari
• fără pași concreți

Recomandarea ei? Scrie-ți rezoluțiile pornind de la 3 întrebări simple:

• Ce funcționează deja bine în viața mea?
• Ce mă consumă sau nu mi se mai potrivește?
• Unde acționez pe pilot automat, fără să-mi dau seama?

„Când înțelegi ce vrei să adaugi în viața ta, nu doar ce vrei să eviți, schimbarea devine sustenabilă”, explică ea.

În loc de: „Vreau să slăbesc”.

Scrie: „Vreau să mă simt mai plin(ă) de energie și confortabil în corpul meu, și să descopăr ce mă ajută să ajung acolo.”

În loc de: „Schimb cariera”.

Scrie: „Vreau să explorez ce tip de muncă îmi oferă sens și energie, și să fac un pas mic în direcția aceea.”

2. Evită două cuvinte care distrug motivația

Psihologul Kimberley Wilson atrage atenția că limbajul rigid, de tipul „mereu” și „niciodată”, ne sabotează fără să realizăm.

Exemple care par motivaționale, dar nu funcționează:

• „Merg mereu la sală miercurea și duminica”
• „Nu mai mănânc niciodată dulciuri”
• „Nu mai beau niciodată alcool”

Acestea duc la mentalitatea „totul sau nimic”, iar când apare o abatere, creierul nostru spune: „Gata, am stricat tot, nu mai are rost.”

În realitate, explică ea, „un moment trebuie judecat în contextul a sute de momente, nu izolat.”

Formulări care funcționează mai bine:

• „Vreau să experimentez cu…”
• „Învăț ce funcționează pentru mine când…”
• „Îmi propun să creez mai mult spațiu pentru…”

3. Fă-ți planuri și pentru zilele grele

Kimberley Wilson spune un adevăr dur, dar real: „Ne planificăm rezoluțiile pentru cea mai bună versiune a noastră, nu pentru cea obosită, stresată sau lipsită de timp.”

Recăderile tipice arată așa:

• o zi lungă la școală sau la birou
• comenzi repetate de mâncare
• sărit peste antrenament
• lipsă de somn
• cheltuieli neprevăzute care „rup” bugetul

„Recăderea face parte din proces. Persistența e mai importantă decât perfecțiunea”, subliniază ea.

Iar Claire Kaye adaugă: „Cel mai sănătos răspuns la o abatere este curiozitatea, nu autocritica.”

Cheia este să revii a doua zi, nu „de luni” sau „din februarie”.

4. Leagă obiceiurile noi de cele existente

Emma Jefferys recomandă tehnica numită suprapunerea obiceiurilor, popularizată și în comunitățile de productivitate din România.

Adică: atașezi un obicei nou de unul pe care deja îl faci, ca să nu depinzi doar de motivație.

Exemple:

• „După ce mă spăl pe dinți, fac 10 flotări sau 20 de abdomene.”
• „După ce pun ibricul la fiert pentru cafea, citesc 5 pagini.”
• „După ce culc copiii, îmi notez 3 idei sau îmi planific 10 minute ziua de mâine.”
• „După ce închid laptopul seara, mă întind 2 minute.”

În plus, spune ea, mediul contează: „Dacă vrei să citești mai mult, lasă cartea pe pernă, ca să fii obligat(ă) să interacționezi cu ea înainte de culcare.”

5. Transformă economisirea într-un obiectiv care te entuziasmează

Tom Francis, expert în finanțe personale, spune că un scop clar și atractiv face diferența între „restricție” și „motivație”.

Exemplu:

În loc să spui doar: „Economisesc mai mult”.

Leagă-l de ceva real, important pentru tine:

• un concediu dorit
• un curs de dezvoltare
• o rezervă pentru siguranță financiară

Exemple concrete:

7,000 lei pentru o vacanță mult dorită poate suna copleșitor, dar 600 lei pe lună e realizabil.

Chiar dacă apar cheltuieli neprevăzute, scăderea de la 600 lei la 120 lei pe lună tot înseamnă progres, important e să păstrezi obiceiul.

Concluzia experților, adaptată într-un singur principiu:

Rezoluțiile nu trebuie să fie dramatice ca să funcționeze, trebuie să fie flexibile, personale și mici cât să înceapă, dar suficient de clare cât să continue.