Doua specii de oameni au coexistat in Europa timp de 2.000 de ani. O parte importanta din actuala populatie mondiala detine putin din ADN-ul Omului de Neanderthal

Omul de Neanderthal si omul modern au coexistat in mai multe zone din Franta si din nordul Spaniei timp de peste 2.000 de ani, perioada in care cele doua ramuri ale speciei umane au avut timp sa se incruciseze, potrivit unei modelari computerizate bazate pe descoperirea unor fosile, informeaza AFP, citata de Agerpres.

Noul studiu, publicat joi in revista Scientific Reports, nu aduce nicio dovada directa privind interactiunea dintre cele doua populatii, care s-ar fi produs in urma cu aproximativ 40.000 de ani.

Insa oamenii de stiinta stiu deja ca au existat contacte intre neanderthalieni si Homo sapiens, asa cum a dezvaluit, intre altii, recentul laureat al premiului Nobel pentru medicina, paleogeneticianul suedez Svante Paabo. O parte importanta din actuala populatie mondiala detine putin din ADN-ul Omului de Neanderthal.

Cercetatorii „nu stiau in ce regiuni specifice au avut loc” acele intalniri dintre cele doua populatii, a dezvaluit autorul principal al studiului, Igor Djakovic, doctorand la Universitatea Leiden din Tarile de Jos. Durata coexistentei lor ramane, de asemenea, un subiect intens dezbatut.

Incercand sa raspunda acestor intrebari, cercetatorii de la Universitatea Leiden au examinat datarea cu Carbon-14 a 56 de obiecte, jumatate atribuite Neanderthalienilor si cealalta jumatate oamenilor moderni, descoperite in 17 situri arheologice din Franta si nordul Spaniei.

Ei au inclus datarile acestor obiecte, printre care s-au aflat si oase si cutite de piatra atribuite ultimilor Neanderthalieni, in modele computerizate de statistica si de probabilitati.

Ei au ajuns la concluzia ca Neanderthalienii au disparut cu 40.457-40.870 de ani in urma, iar oamenii moderni au aparut in acea parte a continentului european in urma cu aproximativ 42.500 de ani. Astfel, cele doua specii umane au coexistat pentru o perioada cuprinsa intre 1.400 si 2.900 de ani.

Acea perioada coincide cu o mare „diseminare de ‘idei'” in randul celor doua populatii, a explicat Igor Djakovic.

Ea este asociata „cu transformari substantiale ale modului in care oamenii (moderni) produceau obiecte culturale”, precum instrumente si ornamente, conform autorului principal al studiului. Obiectele produse de Neanderthalieni s-au schimbat si ele „destul de radical” si au inceput sa semene cu cele realizate de oamenii moderni.

Aceste concluzii vin in sprijinul ipotezei care explica disparitia Neanderthalienilor prin absorbtia lor progresiva in cadrul populatiei de oameni moderni. Neanderthalienii ar fi fost, prin incrucisare, „absorbiti in patrimoniul nostru genetic”, a precizat Igor Djakovic.

Dar, intrucat „marea majoritate a locuitorilor de pe Terra poseda fragmente din ADN-ul Omului de Neanderthal, putem spune ca, intr-un fel, el nu a disparut niciodata cu adevarat”, a adaugat coordonatorul studiului.