Dovada, Securitatea a continuat sa lucreze pentru Ion Iliescu. Corneliu Coposu a fost urmarit si dupa 1990 de aceiasi securisti

politica

Istoricul Madalin Hodor, care lucreaza de aproape 20 de ani la CNSAS, dezvaluie ca fostul lider anticomunist, Corneliu Coposu, a continuat sa fie urmarit de Securitate sin dupa 1990, cand teoretic acest serviciu secret nu mai functiona. Puterea era in acel moment detinuta de Ion Iliescu, fondatorul PSD.

Intr-un interviu pentru ziare.com, Hodor a dezvaluit ca agentii Securitatii au continuat sa introduca date intr-o baza informativa si dupa 1990, dupa victoria „Revolutiei”. Unul dintre cei urmariti in continuare a fost Corneliu Coposu, cel mai vehement lider anticomunist si antifesenist.

„Ne-au explicat (cei de la SRI – n.red.) ca in baza respectiva de date au continuat sa se introduca informatii si in anii ’90. De exemplu, Corneliu Coposu a fost in continuare urmarit la inceputul anilor ’90 pe note informative date cam de aceiasi din anturajul sau.

SRI pretinde si, nefiind informatician, nu stiu daca e asa sau nu, ca baza de date e atat de veche incat nu au posibilitatea tehnica sa separe informatiile din anii ’80 de cele de dupa ’89”, a dezvaluit Madalin Hodor.

Corneliu Coposu a stat 17 ani in inchisorile comuniste. Dupa 1990 propaganda FSN, partid creat si condus de Ion Iliescu si Petre Roman, a mintit ca liderul taranist a venit din Occident ca sa vanda tara strainilor.

Citeste si: Imagini care dor: Coposu, HUIDUIT de 1 Decembrie la Alba. Iliescu si Roman se hlizesc – VIDEO

Hodor a prezentat apoi informatii despre aceasta baza de date „informatizata”, aflata acum in posesia SRI, despre care putini aveau cunostinta ca exista.

„In anii ’70 arhiva era atat de vasta incat se pierdea foarte mult timp pana sa gaseasca informatii despre persoane. Erau depasiti. Se ajunsese la situatii in care o sursa era recrutata de doua unitati in acelasi timp fara sa stie unii de altii, se deconspirau surse, pierdeau actiuni, nu gaseau persoane.

Un ofiter de filaj, de exemplu, urmarea obiectivul care se intalnea cu 10 persoane intr-o zi. Fiecare din cei 10 trebuia verificat undeva, se cerea verificare la cartoteca, unde cautau manual. Aveau nevoie de ceva care sa le permita sa se miste rapid pana nu disparea omul cu totul. Asa ca in ’77-’78, Pacepa a adus calculatoare din SUA si RFG, iar dupa modelul lor, la CID au facut si altele romanesti.

Stabilisera o serie de coduri si pe o foaie printata aparea un lung sir de cifre cu toata informatia despre o persoana. Era la nivel de fila de dosar. Am avut personal posibilitatea sa verific asta, nu vorbesc dupa ureche. Cautam la un moment dat o persoana intr-un dosar. Tabelele erau scrise cu creionul si erau practic ilizibile. Nu am gasit-o. S-a revenit la SRI si ei au spus: se gaseste la fila cutare verso, in volumul cutare. Si ei aveau informatia din CID-ul Securitatii.

Ironia face ca CNSAS sa aiba astazi baze de date mai proaste, in sensul de incomplete, decat avea Securitatea inainte de ’89. Asta asa ca sa stricam parada unora”, a explicat Hodor.

Istoricul a mai spus ca SRI a livrat la CNSAS doar „ceva” din baza de date,  „adica datele din anii ’60 si ’70”.

Mai mult despre:

Comentarii: