Dragnea si Tariceanu, raspuns obraznic adresat Comisiei Europene. Isi manifesta „surprinderea” si il ataca pe Ciolos

politica

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, isi manifesta „surprinderea”, in cadrul unui comunicat comun, fata de continutul declaratiei oficiale a Comisiei Europene privind legile justitiei.

„Draga domnule Presedinte al Comisiei Europene

Draga domnule Prim Vice-Presedinte al Comisiei Europene,

Ne exprimam aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeana in legatura cu dezbaterile din Parlamentul Romaniei referitoare la reforma justitiei si modificarea Codului penal si Codului de procedura penala in acord cu deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, directivele europene si deciziile CEDO pronuntate in aceasta materie.

Totodata ne exprimam la randul nostru speranta ca vom incheia cu succes Mecanismul de Cooperare si Verificare, in cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Elaborarea si examinarea textelor de lege s-a facut cu respectarea exigentelor constitutionale, acestea fiind supuse controlului constitutional realizat de Curtea Constitutionala a Romaniei. in cadrul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala a Romaniei verifica atat conformitatea cu legea fundamentala, cat si respectarea standardelor Comisiei de la Venetia.

Referitor la dezbaterile din Romania privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii in legislatia nationala a standardelor in materie de justitie la nivel european. Amintim in acest sens, recomandarile Comisiei de la Venetia cu privire la clarificarea statutului procurorilor si judecatorilor si necesitatea separarii carierelor acestora.

De asemenea, au fost avute in vedere recomandarile Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare cu privire la independenta si reforma sistemului judiciar.

In acelasi timp insa ne exprimam ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor pe tema justitiei din Romania.

Pentru a clarifica aceste aspecte, va facem cunoscut faptul ca dezbaterea privind acest subiect a inceput cu mult inainte ca legile in cauza sa fie discutate si adoptate in Parlament. Dialogul a fost coordonat, intr-o prima faza, de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Justitiei, cu participarea si consultarea tuturor organizatiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociatiile judecatorilor, procurorilor si avocatilor, reprezentantii societatii civile si ai mediului academic. In acest cadru, toti cei preocupati de reforma justitiei au avut ocazia de a formula amendamente si observatii de care s-a tinut seama in procesul de legiferare.

Ulterior aceste proiecte au fost dezbatute in Parlament cu participarea permanenta a reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si a celorlalti participanti la actul de justitie. Subliniem totodata ca dezbaterile parlamentare au durat 4 luni si au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputatilor, pe toata perioada desfasurarii lor, oferind astfel posibilitatea celor interesati sa urmareasca indeaproape argumentele si votul pentru fiecare amendament.

Referitor la preocuparile exprimate de Comisie in ceea ce priveste consensul realizat fata de aceste legi, va informam ca din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din Romania, 229 au fost propuse de catre Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost sustinute de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor. O buna parte dintre acestea au fost sustinute si de partidele din opozitie, iar zeci de amendamente au fost votate in unanimitate de catre cei prezenti la dezbateri.

In acest context, preocuparile exprimate de Comisie sunt cel putin surprinzatoare, mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand guvernul precedent, condus de domnul Dacian Ciolos, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal si 101 articole din Codul de procedura penala, prin ordonanta de urgenta, fara nicio dezbatere publica si fara acordul sau macar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii si a asociatiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferenta diametral opusa a atitudinii reprezentantilor Comisiei in doua momente esentiale privind dezbaterile din Romania pe tema justitiei nu poate fi pusa decat pe seama modului in care a fost informata Comisia de catre diversele surse din mediul romanesc.

Ne-am fi asteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din Romania sa fi avut loc dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel incat descrierea sa se raporteze la o imagine cuprinzatoare si obiectiva a reformei justitiei din Romania. In acest sens, subliniem faptul ca mecanismele de control constitutional asupra modificarilor celor trei legi privind sistemul judiciar se afla in plina desfasurare, iar Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte.

La fel de surprinzatoare sunt, din punctul nostru de vedere, si preocuparile Comisiei cu privire la discutiile din Parlamentul Romaniei asupra modificarii Codului Penal si a Codului de procedura penala, in conditiile in care Romania, in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligatia ca, pana la finalul lunii martie, sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

De asemenea, jurisprudenta CEDO ne obliga sa procedam la revizuirea responsabila a acelor prevederi penale ce au dat nastere abuzurilor sanctionate de CEDO. Desi dezbaterea este inca intr-un stadiu incipient, va informam ca toate amendamentele propuse pana in acest moment au fost izvorate din principiile enuntate in acea Directiva. Dezbaterile parlamentare care urmeaza, se vor bucura de aceeasi transparenta si deschidere la dialog ca si in cazul legilor privind sistemul judiciar. In acelasi timp, consideram ca cei care au informat Comisia cu privire la modificarile celor doua coduri in materie penala, respectiv procesual penala ar fi trebuit sa prezinte si deciziile Curtii Constitutionale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstitutionale, fapt care atrage obligatia Parlamentului de amenda legislatia in acord cu deciziile Curtii care sunt definitive si obligatorii.

Ar fi nefiresc si contrar principiilor europene sa se sustina ca aceleasi prevederi legale care reglementeaza activitatea justitiei sunt in conformitate cu principiile europene intr-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar ca incalca independenta justitiei in Romania.

Avand in vedere toate cele de mai sus, consideram ca manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul Romaniei pe teama justitiei reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent intre cele doua institutii pentru clarificarea tuturor problemelor in dezbatere.

Drept urmare, ne manifestam toata deschiderea pentru o colaborare cat mai stransa, dar bazata pe adevar si informare reciproca corecta, care sa asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, in Romania, concomitent cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului.

Bucuresti, 24 ianuarie 2018″, este mesajul comun al lui Dragnea si Tariceanu.

Presedintele si prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker si Frans Timmermans, au dat publicitatii, miercuri, o declaratie comuna in care isi exprima ingrijorarea fata de evolutiile recente din Romania si subliniaza ca CE avertizeaza din nou cu privire la pericolul regresarii si va analiza in detaliu modificarile finale aduse legilor justitiei.

”Urmarim cu ingrijorare evolutiile recente din Romania. Independenta sistemului judiciar romanesc si capacitatea sa de a combate in mod eficace coruptia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Romanii puternice in cadrul Uniunii Europene”, se arata in declaratie.

Juncker si Timmermans amintesc ca o conditie esentiala pentru a putea renunta treptat la mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) este ca progresele realizate pana acum in cadrul acestuia sa fie ireversibile.

In cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul ca Guvernul si Parlamentul ar trebui sa asigure transparenta totala a procesului legislativ privind legile justitiei si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile desfasurate in cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat ca un proces in care independenta sistemului judiciar si punctul de vedere al acestuia sunt apreciate si luate in considerare in mod corespunzator si in care se tine seama de avizul Comisiei de la Venetia reprezinta o conditie prealabila pentru sustenabilitatea reformelor si este un element important in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor de referinta stabilite prin mecanismul de cooperare si de verificare. Pozitia Comisiei a fost sustinuta de statele membre in cadrul Concluziilor Consiliului adoptate in decembrie 2017, se arata in declaratie.

”Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justitiei reprezinta un test important cu privire la masura in care interesele legitime ale partilor interesate din sistemul judiciar si ale altor parti interesate au ocazia sa fie exprimate si sunt luate suficient in considerare in cadrul deciziilor finale. Evenimentele de pana acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupari.

Comisia face apel la Parlamentul Romaniei sa regandeasca actiunile propuse, sa lanseze dezbaterea conform recomandarilor Comisiei si sa construiasca un consens la scara larga cu privire la calea de urmat. Comisia isi reafirma disponibilitatea de a coopera si de a sprijini autoritatile romane in acest proces.

Comisia avertizeaza din nou cu privire la pericolul regresarii si va analiza in detaliu modificarile finale aduse legii justitiei, codurilor penale si legilor privind conflictul de interese si coruptia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independentei sistemului judiciar si de combatere a coruptiei”, subliniaza Juncker si Timmermans.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Comentarii: