Ministrul pune în paralel situația liderului USR cu disputele judiciare din PNL, unde instanțele au suspendat hotărârile adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie, inclusiv cele privind conducerea partidului și modificarea Statutului. Curtea de Apel București a respins ulterior unul dintre apelurile conducerii PNL.
„Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelii a statului român”, afirmă Dragoș Pîslaru.
Ministrul face trimitere la conflictul intern din PNL ajuns în instanță după Congresul extraordinar din 21 iunie.
„Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL”, afirmă Pîslaru.
La Congresul din 21 iunie, Ilie Bolojan a obținut 1.769 de voturi, iar delegații au aprobat și modificări ale Statutului PNL și alte hotărâri politice. Tribunalul București a suspendat ulterior principalele decizii ale congresului, în urma unor acțiuni introduse de mai mulți liberali care contestă actuala conducere.
Bolojan a anunțat că PNL va respecta deciziile instanțelor, dar va continua să apere în justiție votul dat de delegații partidului.
„Vom respecta decizia provizorie de suspendare a hotărârilor Congresului PNL, dar vom apăra decizia membrilor noștri privind ceea ce suntem și pe cine reprezentăm”, declara Bolojan după prima hotărâre.
Dragoș Pîslaru susține că aceeași explicație se aplică și în cazul lui Dominic Fritz.
„Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România”, afirmă ministrul.
El atacă apoi frontal decizia de luni a Curții Constituționale.
„Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul”, susține Dragoș Pîslaru.
Articolul 15 din Constituție prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Noua Lege a integrității prevede că persoanelor față de care s-a constatat definitiv, înainte de intrarea sa în vigoare, o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul după 30 de zile de la intrarea legii în vigoare.
Dominic Fritz se află printre persoanele vizate după ce Înalta Curte a menținut definitiv raportul ANI privind conflictul de interese.
CCR a validat luni această prevedere, argumentând în comunicatul referitor la decizie că „reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului”.
Potrivit informațiilor apărute după hotărârea CCR, modificarea nu îl afectează exclusiv pe Fritz. Peste 120 de persoane se află în situații care pot intra sub incidența noii reguli, dintre care 47 ocupă în prezent funcții publice sau elective.
Fritz susține că sancțiunea este retroactivă și a anunțat că va continua disputa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă legea va produce încetarea mandatului său. ([Mediafax][6])
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene transformă însă cele două conflicte juridice într-o confruntare politică mult mai amplă, despre care afirmă că privește direcția în care va evolua România.
„Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz”, afirmă Pîslaru.
În opinia sa, în joc se află continuarea reformelor statului și eliminarea privilegiilor.
„În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună”, afirmă ministrul.
„Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă”, afirmă Dragoș Pîslaru.
El leagă reformarea statului și de una dintre problemele structurale ale României, plecarea unei părți importante a populației în străinătate.
„Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece”, afirmă ministrul.
Mesajul se încheie cu o formulă de mobilizare: „Împreună vom învinge”.