Măsura, criticată dur de Ucraina și privită cu îngrijorare în capitalele occidentale, este interpretată de analiști drept o nouă etapă în consolidarea cadrului legal pentru intervențiile externe ale Moscovei, scrie Politico.
Potrivit textului adoptat de Duma de Stat, Rusia va putea interveni militar pentru apărarea cetățenilor săi care sunt „arestați, anchetați, judecați sau abuzați” de state străine, instanțe internaționale sau organizații din care Moscova nu face parte.
Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a justificat noua lege prin ceea ce a numit „caracterul represiv” al justiției occidentale.
„Justiția occidentală s-a transformat într-o mașină represivă folosită pentru reprimarea opiniilor care nu coincid cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste condiții, este important să facem totul pentru a ne proteja cetățenii aflați în străinătate”, a declarat Volodin.
Legea urmează să fie promulgată de Vladimir Putin în termen de 14 zile pentru a intra oficial în vigoare.
Autoritățile ucrainene au reacționat imediat după adoptarea proiectului, calificând noua legislație drept o legitimare a agresiunii ruse și o confirmare a politicii expansioniste promovate de Kremlin.
Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tihîi, a declarat că decizia poate fi descrisă drept „o fărădelege agresivă” și a acuzat Moscova că transformă utilizarea forței într-un instrument permanent de politică externă.
„Acordându-și dreptul nelimitat de a folosi forțele de ocupație ruse în afara țării sub pretextul protejării cetățenilor ruși, Putin admite practic că agresiunea a devenit norma politicii de stat a Rusiei”, a afirmat oficialul ucrainean.
Moscova a justificat parțial invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 prin necesitatea protejării populației rusofone din țara vecină, susținând că drepturile acesteia ar fi fost încălcate de autoritățile de la Kiev. Kremlinul continuă să ceară recunoașterea limbii ruse și a bisericii ruse în Ucraina ca parte a oricărui eventual acord de pace.
Adoptarea legii vine într-un context în care mai multe servicii europene de informații au avertizat în ultimele luni că Rusia reprezintă o amenințare directă pentru NATO și pentru securitatea europeană.
Potrivit unor oficiali europeni citați de presa occidentală, există temeri că Kremlinul ar putea încerca în următorii ani să testeze capacitatea de reacție și unitatea Alianței Nord-Atlantice, mai ales într-un moment în care Europa încearcă să își consolideze capacitățile militare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase recent că statele baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin militar din partea aliaților occidentali.