Un munte din Noua Zeelanda a fost recunoscut legal ca persoana cu drepturi, puteri, indatoriri si responsabilitati. Legea a eliberat muntele de „catusele nedreptatii, ale ignorantei, ale urii”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Noua lege ofera o protectie suplimentara pentru Muntele Taranaki – acum cunoscut sub numele de Taranaki Maunga, numele sau maori – si inseamna ca are toate drepturile, puterile, indatoririle si responsabilitatile unei persoane.

Decizia face parte dintr-un acord intre guvernul Noii Zeelande si triburile indigene maori, care considera muntele inalt de 2.518 metri un stramos.

Personalitatea juridica a muntelui are un nume, Te Kahui Tupua, pe care legea il considera „un intreg viu si indivizibil”.

Include muntele in sine, varfurile si pamantul din jur, „incorporand toate elementele lor fizice si metafizice”.

Primele măsuri anunțate de Claudiu Năsui la Chișinău: privatizări, reducerea risipei și investiții private. Socialiștii pro-ruși reacționează furioși

Cum poate fi încetinită evoluția miopiei în anii copilăriei

Patru membri ai triburilor locale maori iwi si alti patru numiti de ministrul Conservarii vor alcatui o noua entitate care actioneaza ca „fata si vocea” muntelui, conform legii.

Recunoasterea legala recunoaste, de asemenea, furtul muntelui de la maori din regiunea Taranaki, dupa ce Noua Zeelanda a fost colonizata, si indeplineste un acord de reparare din partea guvernului tarii catre populatia indigena pentru prejudiciile comise pamantului de atunci.

Drepturile legale le ofera triburilor mai multa putere de a pastra sanatatea si bunastarea muntelui intr-o epoca in care acesta a devenit un loc popular pentru turism, drumetii si sporturi de iarna.

In ciuda noului proiect de lege, care a trecut in unanimitate de parlament, muntele va ramane o destinatie accesibila publicului.

„Muntele a fost multa vreme un stramos onorat, o sursa de sprijin fizic, culturala si spirituala si un loc de odihna finala”, a declarat, in parlament, Paul Goldsmith, politicianul responsabil pentru reglementarile dintre guvern si triburile maori.

Debbie Ngarewa-Packer, un co-lider al partidului politic Te Pati Maori si un descendent al triburilor Taranaki, a spus ca legea a eliberat muntele de „catusele nedreptatii, ale ignorantei, ale urii”.

Legea vine pe fondul tensiunilor semnificative din tara cu privire la drepturile maori, care a determinat ca zeci de mii de oameni sa protesteze in parlament in noiembrie anul trecut.

Colonizatorii Noii Zeelande din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea au luat muntele de la triburi, dupa ce exploratorul britanic Capitanul James Cook a observat varful de pe nava sa si l-a redenumit Muntele Egmont.

In 1840, triburile maori si reprezentantii coroanei britanice au semnat Tratatul de la Waitangi – documentul fondator al Noii Zeelande – in care coroana promitea maorilor sa-si pastreze drepturile asupra pamantului si resurselor lor.

Cu toate acestea, coroana nu a respectat acest lucru. Muntele si pamantul din apropiere au fost confiscate in 1865 pentru a pedepsi maorii pentru ca s-au razvratit. In secolul urmator, cluburile de vanatoare au avut un cuvant de spus in gestionarea muntelui, in timp ce maorii nu au avut.

Practicile traditionale maori asociate cu muntele au fost interzise in timp ce turismul a fost promovat si abia dupa o miscare de protest a triburilor din anii 1970 si 1980, limba, cultura si drepturile lor au inceput sa fie recunoscute prin lege.

Muntele Taranaki nu este prima forma de relief care a fost recunoscuta ca persoana. In 2014 o lege i-a acordat lui Te Urewera, o vasta padure indigena de pe Insula de Nord, statut de persoana si acelasi lucru s-a intamplat si in 2017 cu raul Whanganui.