Economia Chinei a înregistrat o accelerare în ultimele luni – în pofida așteptărilor, războiul declanșat de americani în Iran mai mult a ajutat-o

Adaugă ca sursă preferată pe Google

China a absorbit cu succes șocul inițial al războiului

Datele oficiale publicate joi de Biroul Național de Statistică  și citate de Reuters arată că produsul intern brut (PIB) a crescut cu 1,3% trimestrial, față de 1,2% în ultimul trimestru din 2025, când expansiunea anuală a fost de numai 4,5% – cel mai slab ritm din ultimii trei ani.

Creșterea de 5% în ianuarie-martie a venit susținută în principal de exporturi reziliente și de anumite măsuri de stimulare, chiar dacă perioada a inclus primele săptămâni ale conflictului din Orientul Mijlociu.

SUA: Un avion al Frontier Airlines a lovit mortal o persoană în timpul decolării de pe aeroportul din Denver

Stresul cronic și impactul său asupra hormonilor și colesterolului: mecanisme, riscuri cardiovasculare și rolul exercițiilor fizice în prevenție

Analiștii subliniază o „reziliență clară” pe termen scurt. China a absorbit șocul inițial al războiului cu impact limitat, datorită rezervelor mari de petrol, unui mix energetic diversificat (inclusiv cărbune și surse regenerabile) și controlului strict asupra prețurilor interne la carburanți.

Comerțul exterior a atins un nivel record în trimestrul I, crescând cu 15% anual, iar exporturile au rămas solide, susținute de cererea pentru semiconductori, tehnologie verde și produse AI.

Cu toate acestea, dezechilibrele persistă. Cererea internă rămâne modestă, cu vânzări cu amănuntul care arată semne de încetinire, iar sectorul imobiliar continuă să creeze presiuni.

„Pe de o parte vedem reziliență – impactul războiului asupra Chinei este foarte limitat până acum. Pe de altă parte, vedem dezechilibre: un sector exportator puternic versus o cerere internă modestă”, a comentat Xu Tianchen, economist senior la EIU.

Războiul din Iran, ajuns în a șaptea săptămână, începe deja să-și arate efectele negative. Prețurile la energie au crescut semnificativ, iar blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz a perturbat rutele maritime, afectând costurile de transport și lanțurile de aprovizionare.

Exporturile Chinei au încetinit în martie (doar +2,5% anual), iar costurile mai mari la materii prime și energie erodează marjele de profit ale fabricilor. Pe termen mediu, o încetinire a cererii globale pentru produse chinezești ar putea agrava situația.

FMI revizuiește prognoza în jos

Marți, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a Chinei pentru întregul an 2026 la 4,4%, citând presiunile geopolitice și impactul conflictului asupra economiei globale. Aceasta rămâne totuși peste media mondială estimată de FMI la 3,1%.

Revizuirea ține cont de tarifele americane mai reduse asupra bunurilor chinezești și de măsurile de stimulare interne, care au compensat parțial șocul din Orientul Mijlociu.

Luna trecută, liderii chinezi au stabilit o țintă oficială de creștere economică pentru 2026 de 4,5% până la 5% – cea mai redusă țintă anuală din 1991 încoace.

Această abordare pragmatică reflectă recunoașterea provocărilor structurale: supracapacitate industrială, presiuni deflaționiste, datorii locale ridicate și o tranziție dificilă către un model bazat mai mult pe consum.

Guvernul pare să adopte o strategie de tip „așteaptă și vezi”, evitând stimulente masive imediate după rezultatul solid din primul trimestru.

Prioritățile rămân stabilizarea consumului intern, reducerea supracapacității și accelerarea tranziției verzi – domeniu în care China își consolidează avantajul global, mai ales pe fondul crizei energetice.

Totuși, analiștii avertizează că efectele negative ale războiului se vor accentua în trimestrul al doilea și ulterior. Creșterea ar putea încetini la circa 4,7% în Q2, iar pentru întregul an estimările medii se situează în jurul a 4,6%. Riscurile majore includ inflație importată, o cerere externă mai slabă și posibile perturbări prelungite ale comerțului maritim.