În timp ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a patru ani, economia Rusiei pare prinsă într-un punct fără întoarcere, unde fiecare resursă folosită pentru efortul militar degradează capacitatea sa de a se reface. Cei care studiază dinamica economică avertizează că, deși sistemul nu se va prăbuși imediat, revenirea completă este practic imposibilă, iar deteriorarea continuă se accelerează, creând un dezechilibru structural fără precedent, conform unei analize realizate de The Economist.
Cuprins
O economie în „zona morții”
Economia Rusiei a intrat într-un stadiu ce poate fi descris ca „echilibru negativ”: se menține la suprafață, în timp ce își distruge treptat capacitatea de revenire. Veniturile din export scad, deficitul bugetar crește, iar creșterea economică aproape că a stagnat, cu doar 1% în 2025 și previziuni chiar mai sumbre pentru anul curent.
În ultimii patru ani, economia s-a fragmentat în două sisteme distincte: sectorul militar, în plină expansiune, care absoarbe cea mai mare parte a resurselor, și restul economiei, micile afaceri și industriile de consum, lăsate să se degradeze. În timp ce producția militară crește cu ritm alert, industria civilă se restrânge alarmant, reflectând o alocare disproporționată a capitalului și a forței de muncă.
Renta militară: combustibilul care degradează sistemul
Unul dintre cele mai periculoase aspecte ale economiei actuale este modul în care funcționează „renta militară”, adică transferuri interne către sectorul de apărare care stimulează activitatea economică în jurul producției de armament.
Spre deosebire de boom-ul petrolier din anii 2000, care injecta bani noi în economie, renta militară redistribuie resurse deja existente pentru active destinate distrugerii. Această realitate economică seamănă mai mult cu un organism care își consumă propriul țesut pentru a supraviețui, o stare critică în care pauza nu mai ajută, iar deteriorarea continuă devine inevitabilă.
Cinci condiții imposibile pentru evitarea crizei
Demobilizarea fără prăbușire economică ar necesita cinci condiții simultane: garanții de securitate credibile, programe eficiente de reinstruire a forței de muncă, ridicarea parțială a sancțiunilor, reformarea achizițiilor publice din apărare și dezvoltarea unui ecosistem robust de firme mici și mijlocii.
Probabilitatea ca toate acestea să se întâmple în același timp este aproape nulă. În paralel, deficitul bugetar atinge niveluri record, iar plata dobânzilor pentru datoria publică devine mai mare decât cheltuielile pentru educație și sănătate.
Logica persistării în conflict
În ciuda costurilor tot mai mari, Vladimir Putin pare să mizeze pe slăbiciunile celorlalți actori internaționali. Europa se confruntă cu probleme structurale și fragmentare politică, Ucraina depinde de sprijinul occidental instabil, iar Statele Unite oscilează între priorități strategice diferite.
În această ecuație, continuarea războiului, chiar cu pierderi majore, apare ca o alegere rațională din perspectiva Moscovei, deoarece presiunea economică nu mai determină compromisuri, ci susține persistența în conflict.
Ce se va întâmpla după coborârea de pe munte?
Chiar dacă războiul s-ar încheia, Rusia va rămâne cu o economie slăbită și cu riscuri sistemice majore: colaps fiscal, degradare instituțională și daune greu de reparat.
Strategii occidentali ar trebui să se întrebe nu doar când se va termina conflictul, ci cum va arăta Rusia după coborârea de pe „muntele economic”, dacă există vreun plan pentru reconstrucția și stabilitatea postbelică a țării. Fiecare an în plus petrecut în această zonă de degradare crește probabilitatea unor efecte ireversibile, transformând deciziile politice și economice viitoare într-o cursă contracronometru.
Citește și
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
De aproape un deceniu, misterul sindromului Havana a rămas una dintre cele mai tulburătoare enigme ale securității internaționale, punând sub semnul întrebării chiar natura tehnologiilor pe care omenirea le poate crea și folosi. Sute de diplomați, agenți ai serviciilor secrete și membri ai familiilor lor au raportat simptome ciudate, amețeli, dureri de cap, pierderi de […]
Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a prezentat duminică Beijingul drept un actor care susține pacea și stabilitatea internațională, în contextul războiului în curs cu Iranul, și a adoptat în același timp un ton conciliant față de Statele Unite, înaintea unui summit așteptat între liderii celor două mari puteri. Declarațiile au fost făcute la […]
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu are o nouă reacție dură la adresa lui Nicușor Dan, el fiind nemulțumit de modul în care președintele a reacționat față de propunerile ministrului Justiției pentru șefiile parchetelor și la criticile protestatarilor care au venit vineri la Cotroceni. ”Mi-am luat o zi de pauză – voiam chiar două – de la […]
Partidul polonez de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a intrat într-o nouă etapă politică prin desemnarea fostului ministru al educaţiei, Przemyslaw Czarnek, drept candidat principal la alegerile de anul viitor. Decizia anunţată de liderul formaţiunii, Jaroslaw Kaczynski, arată dorinţa partidului de a recâştiga puterea şi de a provoca actuala conducere pro-europeană a Poloniei. Alegerea lui […]
Surse politice anunță că noul director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva va fi numit Octavian Anghel, care acum ocupă funcția de director Directia Fond Forestier. În cadrul angajașilor Romsilva au început deja să apară nemulțumiri. Procedura de selecție pentru conducerea instituției include și participarea unor observatori din domeniu. Nume implicate în dezbaterile […]
