Efectele blocării ordonanței lui Bolojan de către Florin Iordache (PSD). Asociaţia Energia Inteligentă: ”Reforma împotriva speculei a fost blocată înainte de efecte”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit acestuia, România are emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condiţiile în care necesarul actual de putere este de aproximativ 9.000 MW, iar alte aproximativ 30.000 MW se află în lucru.

Ministrul Italian al Culturii susține revenirea sculpturilor de la Partenon în Grecia

Somaliland și-a deschis ambasadă la Ierusalim, după ce Israelul i-a recunoscut independența

Chisăliţă afirmă că aceste date arată existenţa unei pieţe speculative a avizelor tehnice de racordare, în care o parte importantă dintre proiecte nu sunt susţinute de activitate economică reală.

„Datele dure sunt acestea: într-un eşantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piaţa ATR nu este piaţă de investiţii, ci piaţă de opţiuni speculative pe capacitate de reţea”, se arată în analiza publicată de preşedintele AEI.

Garanţii de până la 90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW

Potrivit analizei, ordonanţa pregătită de Guvern ar fi introdus garanţii financiare de 30 de euro/kW instalat pentru proiectele energetice, precum şi garanţii suplimentare pentru participarea la licitaţiile de capacitate.

Pentru un proiect de 1 MW, impactul financiar total ar fi putut ajunge la 60.000-90.000 de euro.
În cazul proiectelor de 100 MW, garanţiile estimate s-ar fi ridicat la 6-9 milioane de euro.
Dumitru Chisăliţă susţine că asemenea măsuri ar fi putut contribui la eliminarea proiectelor speculative şi la deblocarea capacităţii rezervate artificial în reţea.

El avertizează însă că, în lipsa unor mecanisme de protecţie, ordonanţa ar fi putut afecta şi investitorii reali, mai ales în situaţiile în care întârzierile sunt cauzate de instituţiile statului.

„Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenţei investitorului, cereri depuse, completări trimise, notificări făcute; interdicţia executării garanţiei dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestaţie rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanţii executate, nu venit la operator. Fără aceste protecţii, ordonanţa putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanţilor, nedreaptă contra investitorilor reali”, se arată în document.

Chisăliţă: Garanţiile nu trebuie să devină venit privat liber al operatorului

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă ridică şi problema plăţii garanţiei către o companie privată.

El susţine că o astfel de garanţie poate fi justificată în infrastructura reglementată, dar numai dacă banii sunt trataţi ca instrument reglementat, nu ca venit privat liber.

Potrivit acestuia, operatorul de distribuţie poate fi privat, dar funcţionează ca monopol reglementat, cu obligaţii de serviciu public, tarife aprobate, investiţii recunoscute de ANRE şi randament reglementat.

„Ca principiu de guvernanţă, ar fi mult mai corect ca garanţiile executate să meargă într-un cont separat, într-un fond de dezvoltare a reţelei, cu raportare publică anuală şi cu deducere explicită din tarifele viitoare, nu în profitul contabil discreţionar al operatorului. Altfel, percepţia este toxică: investitorul pierde, operatorul câştigă, statul scapă de responsabilitate”, afirmă Dumitru Chisăliţă.

Efecte diferite pentru proiectele mici, medii şi mari

Analiza arată că aplicarea ordonanţei ar fi avut efecte diferite în funcţie de tipul proiectelor energetice.

În cazul proiectelor speculative mici, de aproximativ 1 MW, fără finanţare, teren sau studii solide, introducerea unor garanţii de 60.000-90.000 de euro ar fi eliminat iniţiativele orientate spre revânzarea avizelor, măsura fiind considerată benefică pentru disciplinarea pieţei.

Pentru proiectele reale de aproximativ 10 MW, deja avizate, dar blocate în proceduri administrative, inclusiv de mediu sau CFISD/CSAT, garanţiile de 600.000-900.000 de euro ar fi putut deveni problematice dacă întârzierile ar fi fost generate de autorităţi.

Într-un astfel de caz, executarea garanţiei ar fi putut fi percepută drept abuz economic.

Pentru dezvoltatorii mari, cu proiecte de aproximativ 100 MW, garanţiile estimate la 5-8 milioane de euro ar fi fost suportabile pentru fonduri de investiţii, dar ar fi putut deveni dificil de susţinut pentru antreprenorii locali, cu efect de consolidare şi concentrare a pieţei.

AEI cere garanţii substanţiale, dar şi protecţii pentru investitorii reali

Dumitru Chisăliţă susţine că intervenţia în problema ATR-urilor este justificată, însă instrumentele propuse trebuie să fie echilibrate, pentru a nu crea probleme de echitate şi eficienţă.

El afirmă că o soluţie corectă ar trebui să includă garanţii financiare importante pentru proiectele noi, termene procedurale clare, protecţii pentru întârzierile neimputabile investitorilor, un fond dedicat pentru garanţiile executate şi un mecanism de monitorizare şi audit public coordonat de ANRE.

„Deşi intervenţia în soluţionarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate şi eficienţă. În consecinţă, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanţii financiare substanţiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare şi previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecţie pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanţiilor executate, precum şi asigurarea unui cadru de monitorizare şi audit public sub coordonarea ANRE”, a scris Dumitru Chisăliţă.
El avertizează că, în lipsa acestor elemente, o intervenţie normativă ar putea reduce specula, dar ar risca să afecteze investiţiile reale necesare dezvoltării sistemului energetic.
„În absenţa acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenţia normativă să îşi atingă obiectivul de reducere a speculaţiei, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiţii reale şi necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic”, a mai transmis preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Reamintim că ordonanţa Guvernului Bolojan privind avizele de racordare la reţeaua electrică nu poate intra în vigoare. Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, a emis aviz negativ după demiterea Executivului

Guvernul a anunţat, vineri, că Ordonanţa de Urgenţă privind creşterea garanţiilor pentru avizele tehnice de racordare, ATR, la reţeaua de energie electrică nu poate fi publicată în Monitorul Oficial şi, prin urmare, nu poate intra în vigoare.

Motivul invocat este avizul negativ emis de Consiliul Legislativ după adoptarea actului normativ şi după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moţiunea de cenzură PSD-AUR.

Consiliul Legislativ este condus de Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei şi fost deputat PSD.

Guvernul Bolojan se află în prezent în interimat şi nu mai poate adopta ordonanţe de urgenţă, având atribuţii limitate la administrarea treburilor curente. În aceste condiţii, actul normativ privind garanţiile pentru ATR-uri ar putea intra în vigoare doar dacă va fi reluat şi adoptat de un viitor guvern cu puteri depline.

Executivul a precizat că proiectul „trebuie repus pe agenda şedinţei Guvernului, atunci când Executivul va avea din nou competenţa de a adopta acest tip de acte normative”.

Guvernul explică blocajul generat de avizul Consiliului Legislativ

Potrivit Guvernului, ordonanţa „nu va fi publicată în Monitorul Oficial şi nu va intra deocamdată în vigoare, ca urmare a avizului negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Guvernul fusese demis prin moţiune de cenzură de către Parlament”.

Executivul a arătat că proiectul includea modificări menite să creeze condiţii mai corecte de acces în sistemul energetic pentru investitori şi să elimine practicile speculative în obţinerea avizelor tehnice de racordare.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat pentru HotNews că ordonanţa intrase pe ordinea de zi cu toate avizele, dar că în timpul şedinţei de Guvern au fost adăugate prevederile privind ATR-urile, ceea ce a impus solicitarea unei reavizări de la Consiliul Legislativ.

„Ordonanța de Urgență a intrat pe ordinea de zi cu toate avizele. Doar că, în timpul ședinței, s-a adăugat pe bandă și partea cu avizele tehnice de racordare, ATR-uri. În momentul în care se întâmplă chestia asta, pe bandă, ești obligat, și am invocat articolul de lege din HG, când există modificări substanțiale ale formei Ordonanței, așa cum a fost adoptată ea în ședința de guvern față de cum a fost avizată de Consiliul Legislativ, ești obligat s-o trimiți la o reavizare pentru partea care nu fusese văzută de Consiliul Legislativ. Adică partea cu ATR-urile. Avizul s-a întors, negativ sau pozitiv nu contează”, a declarat Ioana Dogioiu.

Ea a precizat că, după primirea avizului, Guvernul ar fi trebuit să repună ordonanţa pe ordinea de zi, pentru a lua act de reavizare.

„Important este că, după ce el vine, având în vedere că este o reavizare, tu, ca guvern, trebuie să repui Ordonanța pe ordinea de zi. Trebuie să iei act de această avizare suplimentară, reavizare pe noua formă, pe care i-ai dat în timpul ședinței de guvern. Având în vedere că acest aviz negativ a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea de cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Ioana Dogioiu: Diferenţa este că, de data aceasta, între cele două momente a căzut Guvernul

Ioana Dogioiu a mai afirmat că, atunci când Guvernul modifică substanţial un act normativ în timpul şedinţei de adoptare, este obligatorie solicitarea unei reavizări din partea Consiliului Legislativ.

„Dacă Guvernul aduce modificări de substanță unui act normativ în timpul ședinței de adoptare, ceea ce s-a întâmplat în acest caz prin adăugarea prevederilor legate de ATR-uri, atunci ești obligat să ceri de la Consiliul Legislativ și numai de la Consiliul Legislativ o reavizare, care poate fi pozitivă sau negativă”, a spus aceasta.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Executivului, procedura ar fi putut fi continuată dacă Guvernul nu ar fi fost demis între momentul adoptării ordonanţei şi momentul primirii avizului negativ.

„Dacă este pozitivă, nu este nicio problemă, dacă este negativă trebuie să repui Ordonanța pe ordinea de zi pentru a lua act de acel aviz. Dar ordonanța este din prima adoptată. Procedural, întotdeauna așa se întâmplă, numai că diferența față de toate celelalte dăți este că de data asta între un moment și celălalt a căzut Guvernul”, a mai precizat Ioana Dogioiu.

Ce prevedea ordonanţa adoptată înaintea moţiunii de cenzură

Ordonanţa a fost adoptată de Guvern marţi, cu aproximativ o oră înaintea şedinţei Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură.

Actul normativ introducea o garanţie de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuia constituită la momentul solicitării autorizaţiei de înfiinţare, ca o condiţie pentru obţinerea acesteia.

Ilie Bolojan a vorbit despre ordonanţă în discursul susţinut în plenul Parlamentului, înaintea votului asupra moţiunii de cenzură.

„Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan.

Guvernul a susţinut că introducerea prevederilor privind ATR-urile în ordonanţă a fost determinată de urgenţa reglementărilor şi de posibilitatea ca, după votarea moţiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă.

„Completările aduse ordonanței de urgentă au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”, a transmis Guvernul.

Prevederile erau discutate şi la ANRE

Prevederile privind garanţiile pentru racordarea la reţeaua electrică ar fi trebuit aprobate de ANRE, care avea în dezbatere publică, încă de la începutul lunii martie, un proiect de regulament privind creşterea garanţiilor pentru racordare.

În forma iniţială a proiectului ANRE, garanţia pentru racordare urma să crească de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare.

Ilie Bolojan a cerut garanţii mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri pentru modificarea proiectului ANRE.

Pe 27 aprilie, noua formă a proiectului a fost publicată pe site-ul ANRE, însă nu fusese aprobată până marţi, când prevederile au fost adoptate de Guvern prin ordonanţa care nu mai poate intra acum în vigoare.

Transelectrica acordă avizele tehnice de racordare

Transelectrica este compania de stat care acordă avize tehnice de racordare. Directoratul companiei este condus de Ştefăniţă Munteanu, cel la care s-a referit Ilie Bolojan în discursul din Parlament.

Munteanu a fost consilier judeţean la Buzău din partea PSD şi este descris ca apropiat al fostului premier Marcel Ciolacu şi al nepotului acestuia, Mihai Ciolacu, potrivit Ziarului Bursa, amintește hotnews.ro. Aceeaşi publicaţie a scris că Ştefăniţă Munteanu ar fi finul lui Marcel Ciolacu.

Ilie Bolojan a afirmat în mai multe rânduri că aşa-numiţii „băieţi deştepţi” obţin documentaţii şi avize tehnice de racordare pentru investiţii pe care nu intenţionează să le realizeze, ci doar să le vândă ulterior.

Una dintre cele mai cunoscute afaceri de acest tip a fost cea a lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, potrivit unor dezvăluiri HotNews din 2024.

În lipsa publicării în Monitorul Oficial, ordonanţa adoptată de Guvernul Bolojan înaintea moţiunii de cenzură rămâne fără efect juridic, iar reglementarea garanţiilor pentru ATR-uri va depinde de un viitor executiv cu puteri depline.