Efectul deciziei CCR de marti. „Ciuma rosie” vrea sa amane alegerile parlamentare cu trei luni, sa fie in martie 2021

politica

Presedintele ALDE Calin Popescu Tariceanu a solicitat, miercuri dimineata, ca alegerile parlamentare sa aiba loc in luna martie 2021, dupa ce CCR a stabilit ca Parlamentul decide data acestor alegeri. Guvernul a decis deja ca alegerile sa fie pe 6 decembrie.

„Curtea Constitutionala a stabilit ca legea care prevede ca Parlamentul Romaniei este cel care stabileste data alegerilor parlamentare este constitutionala.
In aceste conditii cred ca este foarte potrivit ca Parlamentul sa hotarasca rapid o data pentru alegerile parlamentare. Noi suntem in favoarea organizarii lor in luna martie 2021.

Pentru acest punct de vedere avem cateva argumente:

1. Sa ne lamurim unde suntem cu criza coronavirus. Vedem cifre din ce in ce mai mari de infectari si inca nu au venit valurile de la deschiderea scolilor si alegerile locale.

2. O amanare a alegerilor ne va permite sa trecem peste sezonul virozelor si gripelor de sezon care vor complica si mai tare situatia medicala.

3. Vom da o sansa noilor administratii locale sa se aseze, sa faca pregatiri pentru iarna si nu sa fie concentrate doar pe alegerile parlamentare. Asta daca toti reprezentantii clasei politice considera ca cetateanul are intaietate.

4. Va da timp guvernului Orban sa negocieze cu statele in care traiesc multi romani pentru a putea organiza in siguranta sectii de vot.

Intuiesc reactia lui Orban (Tariceanu a obtinut un scor mic si nu mai vrea alegeri), dar aici este vorba despre mai mult decat interesul unui partid sau altul. Este vorba daca vrem sa ramanem intr-o democratie participativa si libera sau abandonam aceasta idee si lasam sa voteze in locul nostru tabletele STS-ului!”, anunta Tariceanu.

CCR a decis, marti, sa respinga sesizarea presedintelui Iohannis legata de legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare din acest an.

Decizia a fost luata cu o majoritate de cinci voturi, acestea provenind de la judecatorii numiti de PSD sau apropiati PSD: Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Varga si Mona Pivniceru.

Impotriva respingerii sesizarii lui Iohannis au votat judecatorii Livia Stanciu, Simina Tanasescu, Marian Enache si Daniel Morar.

Curtea Constitutionala a discutat marti sesizarea presedintelui Klaus Iohannis si cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare si nu Guvernul. Deciziile privind aceste obiectii au fost amanate de CCR in mai multe randuri. Alegerile legislative vor avea loc in acest an pe 6 decembrie.

Pe 17 august, presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR in legatura cu Legea privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, legea care prevede ca data alegerilor este stabilita de Parlament, nu de Guvern.

Simultan cu seful statului, si Guvernul a atacat legea la Curte, in conditiile in care premierul Ludovic Orban afirma in 28 iulie, inca de la adoptarea legii, ca parlamentarii se afla in conflict de interese, in conditiile in care isi pot prelungi cat mai mult posibil mandatul si anunta ca specialistii analizeaza temeiuri de atacare la Curtea Constitutionala.

In obiectia depusa la CCR, presedintele Iohannis sustine ca, prin interventia intempestiva si formalizarea excesiva a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creeaza premisele incalcarii altor dispozitii si garantii constitutionale”.

Seful statului mai sustine ca „in situatia in care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectiva lege intr-un timp util, se poate ajunge in mod direct la incalcarea normelor constitutionale care stabilesc in mod clar durata mandatului Parlamentului si intervalul maximal in care trebuie sa fie organizate alegerile parlamentare”.

„Prin dispozitia criticata se modifica cu doar cateva luni inaintea alegerilor competenta stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constitutionale, instituindu-se o prerogativa pentru Parlament de a stabili in mod discretionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, in actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileste data alegerilor parlamentare devine cu atat mai problematica in situatia in care ar interveni una dintre cauzele care determina prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenta prevazuta de art. 93 din Constitutie. Aceasta intrucat este posibil ca legea organica prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare sa fie necesar sa fie modificata din considerente ce tin de evolutia situatiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situatie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixarii unei alte date a alegerilor si, implicit, a modificarii legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de alta parte, chiar si in ipoteza in care nu se instituie o masura exceptionala, este posibil ca alte ratiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de alta natura) sa impuna schimbarea datei alegerilor, caz in care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinte asupra securitatii raporturilor juridice”, arata Klaus Iohannis in textul sesizarii depuse la CCR.

Seful statului mai argumenteaza ca prin interventia intempestiva si formalizarea excesiva a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creeaza premisele incalcarii altor dispozitii si garantii constitutionale.

„Mai mult, dat fiind contextul actual, in situatia in care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectiva lege intr-un timp util, se poate ajunge in mod direct la incalcarea normelor constitutionale care stabilesc in mod clar durata mandatului Parlamentului si intervalul maximal in care trebuie sa fie organizate alegerile parlamentare”, arata presedintele Romaniei.

Klaus Iohannis sustine ca rezervandu-si competenta de a stabili data alegerilor, Parlamentul exclude prin norma criticata posibilitatea Guvernului de a emite ordonante de urgenta in aceasta materie.

„Asadar, potrivit legii criticate, respectarea periodicitatii alegerilor parlamentare prin fixarea datei este intim legata de vointa exclusiva a Parlamentului, insa instituirea unei asemenea obligatii plaseaza autoritatea legiuitoare in afara mandatului reprezentativ, prin incalcarea libertatii de vointa a deputatilor si senatorilor in exercitarea mandatului, nevoiti ab initio sa acorde votul exclusiv in sensul adoptarii unei legi organice”, potrivit sursei citate.

Conform legislatiei in vigoare, Guvernul este cel care stabileste data alegerilor, iar aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a hotararii Guvernului privind data alegerilor, mai spune seful statului.

„Stabilirea datei alegerilor este legata de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigura respectarea normelor constitutionale prin punerea in executare a dispozitiilor legale (ce reprezinta, in esenta, o transpunere a celor constitutionale)”, arata sursa mentionata.

Pe 27 iulie, Senatul a adoptat ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede ca data alegerilor parlamentare sa fie stabilita de Legislativ si nu de catre Guvern. In aceeasi zi, Camera Deputatilor a adoptat initiativa legislativa, ca for decizional.

Mai mult despre: ,

Comentarii: