Fenomenul este unul natural, dar cu impact semnificativ asupra climei globale. El Niño reprezintă o încălzire periodică a apelor de suprafață din Pacificul tropical și face parte din ciclul climatic ENSO, alături de fenomenul opus, La Niña. Aceste oscilații influențează vremea la scară globală și pot dura între nouă și douăsprezece luni, repetându-se la intervale de doi până la șapte ani, potrivit La Stampa.
În timpul episoadelor de El Niño, încălzirea apelor oceanice se reflectă rapid în atmosferă, ceea ce duce la creșteri ale temperaturilor medii la nivel global.
Potrivit specialiștilor, acest mecanism natural a contribuit la înregistrarea unor ani excepțional de călduroși, precum 2014–2016 și, mai recent, 2023–2024.
Fenomenul nu influențează doar temperaturile, ci și regimul precipitațiilor. În America de Sud și în regiunea Cornului Africii sunt frecvente ploile abundente, în timp ce în Australia și Asia de Sud-Est apar perioade de secetă severă și incendii de vegetație.
De asemenea, El Niño poate intensifica uraganele în Pacificul central și estic, reducând în același timp activitatea lor în Atlantic.
Europa este considerată una dintre regiunile cel mai puțin afectate direct de ciclul ENSO. Efectele fenomenului sunt mai greu de identificat comparativ cu alte zone ale globului, însă specialiștii nu exclud influențe indirecte asupra vremii.
Conform prognozelor Copernicus Climate Change Service, vara 2026 ar putea fi mai caldă decât media în sud-estul Europei, dar aceste estimări sunt încă generale și trebuie interpretate cu prudență.
Pe termen scurt, meteorologii anunță totuși o încălzire temporară a vremii în jurul datei de 20 mai, odată cu avansul unui anticiclon de origine nord-africană spre centrul și vestul Europei.