Eruptii vulcanice in Islanda. Locuitorii au ramas fara caldura
Un vulcan din din peninsula Reykjanes, sud-vestul Islandei, a erupt, joi, pentru a treia oara din decembrie, aruncand in aer fluxuri de lava de pana la 80 de metri, lasand locuitorii din zona fara caldura, potrivit Reuters.
Lava stralucitoare s-a scurs din crapaturile din pamant si a traversat un drum in apropiere de Laguna Albastra – un spa geotermal de lux – care a trebuit sa se inchida din cauza eruptiei.
Intensitatea eruptiei s-a diminuat pana joi dupa-amiaza, a declarat Oficiul Meteorologic al Islandei, care are sarcina de a monitoriza vulcanii.
Cu toate acestea, fluxul de lava a lovit conductele de apa din regiunea aflata chiar la sud de capitala, intrerupand furnizarea de apa geotermala folosita pentru incalzirea locuintelor si determinand Agentia de Protectie Civila sa ridice nivelul de alerta la starea de urgenta.
Traficul nu a fost perturbat pe aeroportul Keflavik din Reykjavik, insa acesta a ramas fara apa calda.
Temperatura din zona a fost de -7 grade Celsius si se prognoza ca seara va scadea la -10 C.
Rikke Pedersen, care conduce grupul de cercetare Nordic Vulcanological Center cu sediul in Reykjavik, a declarat ca peste 20.000 de oameni nu mai au apa calda.
Agentia de Protectie Civila a cerut persoanelor din zona afectata sa foloseasca doar un incalzitor electric pe gospodarie pentru a preveni intreruperile de curent. Revenirea apei calde printr-o conducta de urgenta care era deja in constructie ar putea dura cateva zile.
Eruptiile vulcanice din peninsula Reykjanes sunt asa-numitele eruptii de fisuri, care de obicei nu provoaca explozii mari sau dispersarea semnificativa a cenusii in stratosfera. Cu toate acestea, oamenii de stiinta se tem ca ar putea continua ani de zile, iar autoritatile islandeze au inceput sa construiasca diguri pentru a devia fluxurile de lava departe de locuinte si infrastructura critica.
Fluxul de lava a ajuns, de asemenea, la 1 km de centrala geotermala Svartsengi din peninsula, a spus Pedersen. Muncitorii fac tot ce pot pentru a impiedica lava sa ajunga la centrala electrica.
Cea mai recenta fisura, a sasea din 2021, avea o lungime de aproximativ 3 km, a declarat biroul meteorologic. Activitatea intensa a cutremurului a inceput in jurul orei 5:30 si eruptia in sine 30 de minute mai tarziu. Un nor de fum s-a ridicat 3 km in aer.
Reykjanesbaer, a cincea municipalitate ca marime din Islanda, a declarat ca va inchide toate gradinitele si scolile vineri.
Eruptia anterioara din zona a inceput pe 14 ianuarie si a durat aproximativ doua zile, fluxurile de lava ajungand pana la marginea orasului pescaresc Grindavik, ai carui aproape 4.000 de locuitori fusesera evacuati, si unde au fost incendiate cateva case.
Eruptia de joi a avut loc la distanta de Grindavik si este putin probabil sa reprezinte o amenintare directa pentru oras, a declarat geofizicianul islandez Ari Trausti Gudmundsson.
Presedintele Islandei, Gudni Johannesson, a postat pe retelele de socializare o imagine cu flacari si fum in departare, spunand ca aceasta este privelistea din resedinta sa.
„Ca si inainte, gandurile noastre se indreapta catre oamenii din Grindavik care nu pot locui in frumosul lor oras. Si asta va trece”, a scris Johannesson.
In ciuda coborarii nivelului de amenintare, autoritatile au avertizat cu privire la noi eruptii, deoarece terenul a continuat sa se ridice in zona din cauza acumularii magmei sub pamant.
Numai peninsula Reykjanes are sase sisteme vulcanice active si ar putea avea loc eruptii intermitente timp de decenii sau, eventual, chiar secole, a spus Gudmundsson.
Alte parti ale tarii au vulcani mai puternici.
In 2010, norii de cenusa de la eruptiile vulcanului Eyafjallajokull, din sudul Islandei, s-au raspandit in mari parti ale Europei, ducand la anularea a aproximativ 100.000 de zboruri si fortand sute de islandezi sa-si paraseasca locuintele.
Dar, spre deosebire de Eyafjallajokull, sistemele vulcanice Reykjanes nu sunt prinse sub ghetari si, prin urmare, nu se asteapta sa provoace nori de cenusa de dimensiuni similare.
Islanda are peste 30 de vulcani activi, ceea ce face din insula nord-europeana o destinatie principala pentru turismul vulcanilor – un segment de nisa care atrage mii de amatori de senzatii tari.
