Eșec rușinos pentru DIICOT și propagandiștii PSD: Motivarea Curții de Apel desființează total acuzațiile aduse lui Viorel Pașca

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În motivarea deciziei, judecătorul susține că persoanele găzduite în centrele administrate de aceștia beneficiau de hrană, îngrijire, tratamente medicale și alte servicii, chiar dacă existau deficiențe importante.

Potrivit motivării Curții de Apel București, citată de Digi24, modul în care persoanele vulnerabile erau tratate în centrele lui Viorel Pașca nu prezenta, „cel puțin la prima vedere”, elemente caracteristice exploatării prin sclavie sau unor forme similare de lipsire de libertate ori aservire.

Diana Buzoianu acuză „direcții silvice putred de corupte”: ”M-am întrebat ani de zile cum se pierd procese în care e clar că o ilegalitate a avut loc”

Începe procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra în dosarul acțiunilor împotriva ordinii constituționale. 22 de inculpați, judecați la Curtea de Apel București

Judecătorul a apreciat că teza potrivit căreia persoanele cazate erau exploatate nu poate fi susținută prin probele administrate până la acest moment.

Instanța a arătat că, pentru a demonstra existența exploatării, procurorii ar fi trebuit să dovedească faptul că banii destinați persoanelor vulnerabile, inclusiv donațiile și contribuțiile sociale, erau însușiți de inculpați în scop personal.

„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze (…) este faptul că, începând din anul 2020 (…) aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorul: Persoanele cazate beneficiau de asistență medicală

Unul dintre argumentele centrale ale Curții de Apel București se referă la condițiile în care erau îngrijite persoanele vulnerabile.

Judecătorul susține că, potrivit declarațiilor martorilor, persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază, consultații periodice și tratamente.

Printre serviciile menționate în motivare se numără consultațiile medicale, inclusiv cele de specialitate psihiatrică, tratamentele prescrise și monitorizate, activitățile recreative și sprijinul pentru desfășurarea activităților zilnice.

Instanța mai notează că persoanele cu afecțiuni psihice participau la diverse activități și beneficiau de servicii de igienă personală, precum tuns, spălat și bărbierit, dar și de haine și lenjerie curate.

Judecătorul recunoaște însă existența unor probleme în ceea ce privește îngrijirea medicală.

Printre deficiențele identificate se numără nivelul redus de pregătire al unor persoane care se ocupau de îngrijirea pacienților și administrarea medicamentelor, situațiile în care anumite persoane nu ar fi primit tratamentul corespunzător, implicarea unor pacienți în administrarea medicamentelor și lipsa unui număr suficient de angajați.

„Nu existau sume de bani suficiente pentru un tratament medical de calitate”

Curtea de Apel București consideră însă că aceste deficiențe nu demonstrează, în sine, existența unei exploatări.

Potrivit motivării, problemele ar fi fost determinate de lipsa resurselor financiare, și nu de însușirea banilor pacienților de către inculpați.

Judecătorul face referire la suma de aproximativ 498 de lei pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi, disponibilă pentru fiecare persoană cazată, potrivit datelor din rechizitoriul DIICOT.

În opinia instanței, această sumă era insuficientă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare unei persoane, de la hrană și medicamente până la produse de igienă și îngrijire.

„Nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”, este una dintre concluziile evidențiate în motivare.

Judecătorul mai susține că resursele disponibile nu ar fi permis angajarea unui personal medical suficient de bine pregătit, în special într-o zonă rurală, pentru salarii reduse.

În acest context, instanța apreciază că deficiențele medicale constatate nu pot fi puse automat pe seama unei presupuse exploatări a persoanelor vulnerabile.

Retragerea banilor primiți de pacienți pe card nu reprezintă o dovadă a exploatării

Curtea de Apel București a analizat și faptul că membrii familiei Pașca efectuau operațiuni asupra conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor cazate.

Judecătorul a considerat că retragerea sumelor de bani primite de pacienți pe card nu reprezintă, în contextul analizat, o dovadă suficientă a exploatării.

Instanța a ținut cont de faptul că respectivele sume erau reduse și a apreciat că acestea nu ar fi fost suficiente pentru asigurarea traiului beneficiarilor.

Totodată, efectuarea unor demersuri administrative pentru persoanele vulnerabile, precum obținerea actelor de identitate, stabilirea domiciliului sau a reședinței și obținerea certificatelor de handicap, nu a fost considerată de judecător o dovadă a existenței unui grup infracțional.

Nu există suficiente indicii privind traficul de persoane

În analiza sa, judecătorul a concluzionat că acțiunile imputate inculpaților de DIICOT trebuie privite și prin prisma faptului că persoanele vulnerabile aveau nevoie de cineva care să se ocupe de problemele lor administrative și financiare.

Instanța a apreciat că desemnarea unor tutori sau controlul anumitor operațiuni bancare nu reprezintă, în lipsa altor probe, suficiente elemente pentru a demonstra exploatarea.

„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”, se arată în motivare.

Curtea de Apel București a ajuns astfel la o concluzie diferită de cea a magistratului de la Tribunalul București, care considerase anterior că existau suspiciuni rezonabile cu privire la infracțiunile de care erau acuzați Viorel Pașca și ceilalți membri ai familiei.

Familia Pașca va fi cercetată în libertate

În urma analizei probelor, judecătorul Curții de Apel București a stabilit că nu poate fi menținută concluzia privind existența unor indicii suficiente care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă referitoare la traficul de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat.

„Nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

În consecință, Viorel Pașca și membrii familiei sale au rămas în libertate, în timp ce ancheta penală și analiza acuzațiilor formulate de procurori urmează să continue potrivit procedurilor legale.