„Este anormal ca 9.800 de dosare în România să se prescrie”. Justiția ca vulnerabilitate strategică: avertismente lansate de la Cluj despre nevoia „eliberării” sistemului – Presshub

Justiția nu mai e doar o temă de reformă internă, ci o chestiune de securitate națională: aceasta a fost tema principală a dezbaterii „Justiția, încrederea în stat și securitatea națională”, găzduită vineri, 16 ianuarie, la Cluj-Napoca, de Facultatea de Studii Europene (UBB).

Într-o sală în care discuția a plecat de la încrederea publică erodată și a ajuns la război hibrid și influență externă, foștii magistrați Crin Bologa (fost procuror-șef DNA), Andrea Chiș (fostă judecătoare, fost membru CSM) și Cristi Danileț (fost judecător, fost membru CSM) au descris mecanismele prin care „defecțiuni aparent minore” se pot transforma în blocaje sistemice, dar și în breșe exploatabile geopolitic.

În deschidere, Corneliu Bjola a încercat să scoată discuția din registrul emoțional, fără a o „steriliza”. A pornit de la ideea că dezvăluirile recente și conflictele din spațiul public au împins tema justiției într-un punct de ruptură: „tăcerea a devenit adesea mai comodă decât claritatea”. În lectura sa, problema nu este doar instituțională, ci strategică: „criza justiției nu este doar o problemă internă… ci și o vulnerabilitate strategică a statului”.

Decizia CCR privind pensiile magistraților: o nouă amânare

Doi vloggeri români au simțit pe pielea lor „înțelepciunea rusească”: au fost reținuți, umiliți și declarați „dușmani ai statului” în timpul unei excursii în Rusia – VIDEO

Bjola a insistat pe un concept care, spune el, revine în analiza mediului internațional: haosul. Nu ca metaforă apocaliptică, ci ca proces: un sistem poate părea stabil, cu reguli clare, și totuși „să devină gradual imprevizibil”. Iar imprevizibilitatea este exact spațiul în care se insinuează influența: când statul nu mai produce ordine, altcineva produce narațiuni, presiune, frică.

În logica războiului hibrid, a argumentat el, exploatarea vulnerabilităților interne e mai ieftină decât orice confruntare directă. Și tocmai de aceea „slăbirea justiției” devine problemă de securitate: afectează capacitatea statului de a acționa „coerent, credibil și predictibil” – în interior și în exterior.

Crin Bologa, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a adus discuția în concretul mecanismelor și în memoria instituțională a ultimelor două decenii. A vorbit despre perioada în care presiunea externă și mecanismele de verificare au funcționat ca un „cadru de disciplină” pentru reforma justiției și pentru anticorupție. În opinia sa, una dintre marile erori ale sistemului politic a fost convingerea că odată intrată România într-o etapă de normalitate, progresul devine automat și ireversibil. „Mergeam înainte și ne imaginam că acest proces este unul ireversibil”, a spus el, descriind apoi surpriza amară a „reversibilității”.

Bologa a insistat pe ideea că atacurile asupra justiției nu vin mereu frontal. Uneori sunt proiectate ca „optimizări” procedurale, ca schimbări tehnice, ca ajustări „de eficiență” care, puse cap la cap, produc exact efectul dorit: încetinire, oboseală, confuzie, iar în final – impunitate. Într-un pasaj care a stârnit reacții în sală, el a descris ținta acestor dinamici ca fiind „imunitate de facto pentru vârful piramidei politico-economice”, obținută nu prin abolirea legii, ci prin deformarea mecanismelor ei.

În același timp, Bologa a subliniat că atunci când încrederea se prăbușește, reparația devine mult mai grea decât distrugerea: poți produce „atâtea daune” încât societatea are nevoie de ani ca „să-și mai recapete încrederea în sistemul de justiție”.

Citește mai mult pe presshub.ro.