”Este neconstituțional”. Șefa CCR, verdict în cazul ”amendamentului Fritz”: ”Voi redacta o opinie separată”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Este o poziție importantă în controversa declanșată după hotărârea de luni a CCR, în condițiile în care chiar președinta Curții consideră că soluția adoptată de majoritate este greșită din punct de vedere constituțional.

„Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel și, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituțională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a declarat Simina Tănăsescu într-un interviu pentru Cotidianul.

CNSAS a publicat cifrele exacte cu efectivele Securității din 1988: În total erau 14.629 de securiști, cei mai mulți dintre ei în București, Constanța și Timiș

Donald Trump ignoră avertismentele specialiștilor privind pericolul reprezentat de inteligența artificială: „Vreau ca SUA să rămână liderul industriei AI”

„Este decizia Curții, adoptată de o majoritate”

Președinta CCR subliniază însă că opinia sa personală nu schimbă caracterul obligatoriu al hotărârii adoptate de majoritate.

„Există o decizie a Curții. Ea urmează să fie adusă la cunoștință prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curții, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curții, care susține că prevederea nu este neconstituțională”, a explicat Tănăsescu.

Ea confirmă însă că în interiorul Curții există opoziție față de soluția adoptată.

„Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista și opinii separate care vor susține contrariul”, a precizat președinta CCR.

Prin urmare, motivarea care urmează să fie publicată va conține nu doar argumentele majorității care a validat prevederea, ci și raționamentele judecătorilor care consideră că aceasta încalcă Constituția.

Miza: aplicarea unei sancțiuni noi unor situații anterioare

Controversa privește normele tranzitorii din noua Lege a integrității.

Acestea permit ca o persoană aflată într-o funcție sau demnitate publică, pentru care existența unei incompatibilități sau a unui conflict de interese a fost stabilită definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, să își piardă mandatul dacă perioada de trei ani prevăzută de regimul sancționator nu s-a încheiat.

Dominic Fritz se află într-o asemenea situație după hotărârea definitivă pronunțată în litigiul său cu Agenția Națională de Integritate.

Contestatarii legii susțin că este introdusă ulterior o consecință juridică mai severă pentru o situație produsă sub imperiul legislației anterioare și invocă articolul 15 alineatul 2 din Constituție: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Majoritatea CCR a decis exact contrariul

Curtea Constituțională a stabilit luni, cu majoritate de voturi, că normele respective nu încalcă principiul neretroactivității.

„Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art. 15 alin. (2) din Constituție”, a transmis CCR.

Bolojan și Nicușor Dan au ridicat aceeași problemă

Poziția președintei CCR vine după ce mai mulți oficiali au contestat public soluția adoptată de majoritatea Curții.

Ilie Bolojan a invocat direct principiul neretroactivității.

„Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?”, a afirmat Bolojan.

Președintele Nicușor Dan, care a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea, a declarat la rândul său că își consideră argumentele „foarte solide” și că așteaptă motivarea CCR pentru a vedea raționamentul contrar.

Ce spune despre eventuala acțiune a lui Fritz la CEDO

Președinta CCR a comentat și anunțul lui Dominic Fritz că va continua disputa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ea precizează că Fritz are dreptul să se adreseze CEDO, însă o eventuală hotărâre favorabilă nu ar desființa automat decizia Curții Constituționale.

„Este o opțiune la latitudinea domniei sale. O hotărâre CEDO, în funcție de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparații”, a explicat Tănăsescu.

Totul ar depinde de concluziile Curții de la Strasbourg și de eventualele măsuri pe care aceasta le-ar impune României.

„Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curții. Aceste decizii ale Curții sunt definitive și sunt publicate în Monitorul Oficial”, a precizat președinta CCR.

Fritz: „Drumul meu continuă la CEDO”

Dominic Fritz a anunțat după decizia CCR că nu va abandona lupta juridică.

El consideră că noua lege introduce retroactiv o sancțiune care îi poate anula mandatul obținut prin vot și a anunțat că va ajunge la CEDO dacă prevederea va produce efecte asupra sa.