Europa ia în calcul opţiuni fără precedent pentru a riposta faţă de Trump. „Bazooka comercială”, una dintre posibilele măsuri

Decizia lui Donald Trump de a impune tarife vamale ţărilor care şi-au exprimat sprijinul pentru Groenlanda aduce relaţiile transatlantice în pragul unei crize majore. Acum, liderii europeni discută modalităţi de a răspunde Washingtonului, variante considerate până de curând inimaginabile, notează Politico.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt tensionate de luni de zile. Preşedintele american a oscilat în sprijinul pentru Ucraina, a presat statele UE să accepte un acord comercial considerat dezechilibrat şi a cerut aliaţilor NATO să îşi crească masiv cheltuielile de apărare.

Chiar şi în cele mai dificile momente, liderii europeni au evitat să riposteze, argumentând că riscul unei retrageri a SUA din NATO ar fi mai mare decât orice pierdere comercială.

Comisarul UE pentru climă a anunțat înființarea unei forțe de intervenție rapidă de stingere a incendiilor

Epstein a plătit pentru teste genetice inovatoare într-un aparent efort de a explora prelungirea vieții

Însă, pe măsură ce Trump îşi intensifică pretenţiile asupra Groenlandei, ceea ce a provocat proteste la Nuuk şi Copenhaga în weekend, tot mai multe voci cer UE să renunţe la abordarea conciliantă şi să se pregătească pentru confruntare. Faptul că Washingtonul a anunţat tarifele imediat după ce UE a semnat un acord comercial major cu ţările Mercosur a amplificat determinarea unor lideri europeni.

„Sunt convins că nu trebuie să cedăm”, a declarat Jérémie Gallon, fost diplomat francez şi actual director executiv la McLarty Associates, firmă de consultanţă strategică din Washington. „Rezistenţa la o nouă tentativă de umilire şi subordonare este singura cale prin care Europa se poate afirma ca actor geopolitic.”

O opţiune discutată de politicieni centrişti şi de stânga este activarea Instrumentului Anti-Coerciţie al UE, descris drept „bazooka comercială” a blocului comunitar. Acest mecanism permite impunerea de tarife şi restricţii investiţionale împotriva statelor considerate agresive economic.

„UE ar trebui să fie pregătită să aplice măsuri de contracarare ţintite şi proporţionale”, a scris Valérie Hayer, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, pe platforma X. „Activarea Instrumentului Anti-Coerciţie ar trebui luată explicit în considerare, pentru că a fost creat exact pentru astfel de situaţii de intimidare economică.”

Preşedintele francez Emmanuel Macron nu a susţinut direct această idee, dar a sugerat o posibilă ripostă, afirmând că europenii „vor răspunde într-o manieră unită şi coordonată dacă tarifele vor fi confirmate”.

În paralel, Parlamentul European este pregătit să blocheze ratificarea unui acord comercial UE-SUA convenit vara trecută, după ce liderul Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat că „în această etapă nu este posibil” să fie aprobat.

Totuşi, activarea Instrumentului Anti-Coerciţie ar reprezenta un pas mult mai radical, deoarece ar presupune folosirea unui mecanism conceput iniţial împotriva statelor ostile, nu împotriva principalului aliat şi garant de securitate al Europei în NATO.

„Dacă Europa vrea să îşi recapete respectul cetăţenilor săi şi al restului lumii, nu are altă opţiune”, a adăugat Gallon.

Prudenţă în capitalele europene

Mai multe state europene cu economii orientate spre export ar putea ezita să intre într-un război comercial deschis cu SUA pentru Groenlanda, un teritoriu cu doar 57.000 de locuitori, care a părăsit Comunitatea Europeană în 1985.

Comisarul european pentru Comerţ, Maroš Šefčovič, a declarat pentru Deutsche Welle că ar fi „foarte complicat” să fie aprobat acordul comercial UE-SUA în actualul context, dar nu a menţionat Instrumentul Anti-Coerciţie.

„Aş vrea să subliniez că acordul Mercosur ar trebui să ne ajute să compensăm efectele negative ale tarifelor americane”, a spus el.

Potrivit lui Šefčovič, noile tarife americane ar putea declanşa „o spirală descendentă foarte periculoasă”, pe care liderii europeni ar trebui „pur şi simplu să o evite”.

Ambasadorii UE urmează să se întâlnească duminică într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta răspunsul la tarifele americane. Un oficial european, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a declarat pentru POLITICO că dorinţa de confruntare este mai mare în Parlamentul European decât în capitalele statelor membre.

„Ambasadorii vor avea o abordare foarte diferită. Este rar ca Parlamentul şi Consiliul UE să fie pe deplin aliniate, mai ales pe un subiect atât de sensibil”, a spus sursa.

Strategia europeană faţă de ameninţările lui Trump privind Groenlanda era încă în curs de elaborare în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, António Costa, se întorceau la Bruxelles din America Latină, unde semnaseră acordul Mercosur.

Liderii europeni sunt aşteptaţi să îşi bazeze deciziile pe interesele economice şi de securitate pe termen lung, respectiv menţinerea NATO şi consolidarea capacităţii Europei de a-şi asigura propria apărare.

Săptămâna trecută, von der Leyen a anunţat o nouă strategie de securitate a UE, iar blocul comunitar urmează să prezinte planuri suplimentare pentru întărirea securităţii cibernetice.

Chiar şi cei mai optimişti observatori admit însă că momentul actual este fără precedent şi extrem de riscant pentru alianţa transatlantică.

„Este o perioadă înfricoşătoare. Trebuie să ne păstrăm calmul şi să mergem înainte”, a concluzionat oficialul UE.