Europa incearca sa renunte la avioane in favoarea trenurilor in cazul zborurilor pe distante scurte. Dar drumul este anevoios
Multi europeni au inceput sa se orienteze catre reteaua feroviara extinsa a continentului pentru a inlocui calatoriile aeriene pe distante scurte, relateaza CNN.
Companiile aeriene incheie parteneriate feroviare pe anumite rute, in timp ce tari precum Austria si Franta incearca sa restrictioneze rutele interne unde sunt disponibile trenuri – desi decretul francez, care a devenit lege in mai 2023, a fost diluat semnificativ fata de forma sa initiala.
Asta in contextul unei revolutii feroviare palpabile in Europa, cu noi rute si operatori de mare viteza care intra in functiune, cu o inversare a declinului serviciilor de dormit, cu noi legaturi prin tuneluri care reduc timpul de calatorie si cu noi locomotive care imbunatatesc fiabilitatea si eficienta. In Spania, Germania si Austria, ofertele de bilete ieftine au jucat, de asemenea, un rol important.
Cu atatea investitii feroviare, se pare ca tranzitia retelei de transport aerian din Europa este in plina desfasurare. Cu siguranta, este doar o chestiune de timp pana cand continentul se va baza majoritar pe drumurile sale de fier pentru a se deplasa.
In realitate, acest lucru ramane un vis indepartat. Dar de ce?
Anul acesta a inceput in forta cu o noua legislatie in Franta, care ar interzice zborurile pe distante scurte pe o serie de rute interne pentru a ajuta tara sa reduca nivelurile de poluare care incalzesc planeta, dar, desi aprobate de oficialii UE si apoi asumate in legislatia franceza in mai 2023, masurile au un impact limitat.
Pentru ca interdictia sa se aplice, UE a insistat asupra faptului ca ruta aeriana in cauza trebuie sa aiba o alternativa feroviara de mare viteza care sa faca posibila calatoria intre cele doua orase in mai putin de doua ore si jumatate. De asemenea, trebuie sa existe suficiente trenuri care sa circule devreme si tarziu pentru a permite calatorilor sa petreaca cel putin opt ore la destinatie.
Acest lucru inseamna ca, in cele din urma, au fost selectate doar trei rute: cele care leaga aeroportul Paris-Orly de orasele Bordeaux, Nantes si Lyon. Ca o noua lovitura pentru cei care sperau intr-o revolutie feroviara, s-a dovedit ca aceste rute fusesera deja taiate in 2020.
Deci, ce a mers prost? Decizia Comisiei Europene a UE a diluat planurile initiale ale Frantei, care ar fi dus la eliminarea a inca cinci rute: de la Aeroportul Charles de Gaulle din Paris catre Bordeaux, Nantes, Lyon si Rennes, precum si o ruta Lyon-Marsilia.
„Interzicerea zborurilor in Franta este o miscare simbolica, dar va avea un impact foarte mic asupra reducerii emisiilor”, a declarat Jo Dardenne, director de aviatie la grupul de campanie pentru transporturi mai putin poluante Transport & Environment (T&E).
T&E a estimat ca cele trei rute afectate de interdictie reprezinta doar 0,3% din emisiile produse de zborurile care decoleaza din Franta continentala.
Daca s-ar adauga cele cinci rute suplimentare pe care autoritatile franceze doreau sa le includa, aceste cifre ar fi de 0,5%.
Nu pare mult. Dar, desi aviatia in ansamblu reprezinta in prezent aproximativ 2,5% din emisiile globale de dioxid de carbon, se estimeaza ca, in general, contributia sa la schimbarile climatice este mai mare, din cauza altor gaze, a vaporilor de apa si a darelor de aer pe care le emit avioanele.
In plus, este o industrie in crestere rapida – in ciuda pauzei impuse de Covid – si este pe cale sa devina una dintre cele mai importante industrii care contribuie la emisiile de gaze in viitor. Potrivit UE, emisiile din aviatie in Europa au crescut in medie cu 5 % de la an la an intre 2013 si 2019.
Partea pozitiva este ca, in pofida impactului sau limitat, hotararea franceza stabileste un precedent care va fi greu de ignorat de industria aviatica intr-o perioada in care aceasta este supusa unei examinari tot mai atente din partea publicului, precum si a politicienilor.
Franta nu este prima tara europeana care adopta o pozitie mai dura cu privire la zborurile pe distante foarte scurte.
In 2020, guvernul austriac a salvat transportatorul national, Austrian Airlines, cu conditia ca acesta sa elimine toate zborurile in cazul in care o calatorie cu trenul ar putea dura mai putin de trei ore.
Se spune ca si alte tari europene iau in considerare reducerea zborurilor comerciale pe distante scurte – o masura care ar putea fi binevenita, deoarece 62% dintre cetatenii europeni ar sustine interzicerea zborurilor pe distante scurte, potrivit unui sondaj realizat in 2020. Spania si-a prezentat planurile de a reduce zborurile in cazul in care calatoriile cu trenul dureaza mai putin de 2,5 ore pana in 2050.
Nu este surprinzator faptul ca aceste miscari au declansat un semnal de alarma in industria aviatica.
Potrivit unui raport din 2022, comandat de Asociatia europeana a companiilor aeriene regionale (ERA) impreuna cu alte cateva organisme din industria aerospatiala, daca tot traficul aerian pe rute de mai putin de 500 de kilometri ar trece la o alta forma de transport public, potentialele economii de carbon s-ar ridica pana la 5% din emisiile intra-UE.
„Pentru multi factori de decizie, interzicerea zborurilor pe distante scurte si manifestarea sprijinului pentru industria feroviara reprezinta o victorie usoara pentru a castiga favorurile publicului, in special in Europa”, a declarat Montserrat Barriga, directorul general al ERA.
Dar Barriga si altii – de ambele parti ale problemei – subliniaza dublul standard al restrictionarii zborurilor pe distante scurte si al eliminarii treptate a certificatelor de emisii de carbon pentru zborurile din Europa, in timp ce nu se iau masuri majore pentru a limita legaturile in afara blocului.
Zborurile pe distante lungi produc cele mai multe emisii la nivel global. O lucrare academica recenta publicata in Journal of Transport Geography a constatat ca, desi zborurile de mai putin de 500 de kilometri reprezinta 27,9% din plecarile din UE, acestea reprezinta doar 5,9% din combustibilul consumat. In schimb, zborurile mai lungi de 4.000 de kilometri reprezinta doar 6,2% din plecarile din UE, dar 47% din combustibilul ars.
„Guvernele continua sa ignore cea mai mare sursa de emisii din aviatie – zborurile pe distante lungi, care raman netaxate si nereglementate”, spune Dardenne, de la T&E.
Si in timp ce caile ferate deschid in prezent noi drumuri prin Europa, jucand un rol in recenta prabusire a Alitalia, compania aeriana nationala a Italiei, operatorii feroviari ar putea face mai mult, spune Jon Worth, fondatorul grupului de advocacy public Trains for Europe.
Preturile ridicate si frecventele scazute raman un obstacol in calea renuntarii la zborul cu avionul, spune el, in special pe rutele principale, cum ar fi Parisul spre Amsterdam, Frankfurt si Barcelona.
„Pe destul de multe coridoare, calea ferata ar putea obtine o cota de transport multimodal mult peste cea actuala. Operatorii feroviari s-au concentrat mai degraba pe maximizarea profitului decat pe cota de piata.”, spune el.
O mai buna conectivitate intre calea ferata interurbana si aeroporturi ar reduce, de asemenea, nevoia de zboruri pe distante scurte. Worth adauga ca este esential sa se ofere bilete combinate, astfel incat, de exemplu, in cazul in care un tren are intarziere si se pierde legatura, calatorii sa fie preluati in urmatorul tren, asa cum se intampla acum cu zborurile de legatura.
Acest lucru functioneaza destul de bine in tarile in care companiile aeriene si operatorii coopereaza, inclusiv in Germania, Austria, Franta, Elvetia si Spania. In februarie 2023, compania aeriana italiana ITA Airways – succesoarea Alitalia – a semnat pentru a colabora cu operatorul feroviar national italian pentru a crea si ea legaturi.
Cu toate acestea, acesta este un domeniu in care mai sunt inca multe de facut – pentru inceput, sistemele de mai sus se limiteaza la transportatorii nationali. Se asteapta ca in 2023 Comisia Europeana sa adopte o propunere legislativa numita Servicii de mobilitate digitala multimodala, cu scopul de a facilita acest tip de calatorie intermodala pe scara mai larga.
Revenind in Franta, reducerea timpului de calatorie cu trenul si cresterea frecventelor ar putea insemna sfarsitul liniei pentru mai multe rute aeriene interne atunci cand interdictia va fi revizuita – masura este valabila doar pentru trei ani. Cu toate acestea, progresele in tehnologia de zbor nepoluant ar putea schimba in cele din urma perspectivele si pentru aviatia regionala.
Zborurile pe distante scurte vor fi, probabil, primele segmente ale industriei aviatice care se vor decarboniza, deoarece majoritatea proiectelor in curs de desfasurare in domeniul aviatiei electrice, hibrid-electrice si alimentate cu hidrogen se concentreaza tocmai pe avioanele de mici dimensiuni, concepute pentru a acoperi distante foarte scurte.
