Europa intră în alertă după o scrisoare care avertizează asupra riscului venit din Rusia

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Documentul a fost trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și este semnat de cei trei comisari europeni proveniți din statele baltice, Kaja Kallas, Andrius Kubilius și Valdis Dombrovskis, alături de comisarii din Polonia și Finlanda.

Datată 30 iulie, scrisoarea a fost unul dintre numeroasele semnale de alarmă privind agresivitatea rusă lansate de-a lungul verii, care au culminat cu vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august.

Acidul palmitic ar putea influența modul în care cancerul se răspândește

Cum poate imagistica funcțională să surprindă procese invizibile în corp

Ratcliffe a mers la Moscova pentru a îndemna Kremlinul să evite o escaladare în raport cu aliații Statelor Unite, în special Estonia, Letonia și Lituania, au confirmat pentru RFE/RL, pe 26 august, surse informate despre vizită. Demersul vine după ce The Wall Street Journal a relatat, pe 6 august, citând informații ale serviciilor americane, că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o incursiune limitată chiar din această toamnă.

Diplomați baltici care au discutat cu RFE/RL sub protecția anonimatului au confirmat că, în cursul verii, au existat informații suplimentare despre posibile operațiuni ruse de tip steag fals, însă fără indicii privind un atac convențional iminent.

Aceștia au subliniat și că astfel de operațiuni nu s-ar limita neapărat la regiunea baltică. Îngrijorarea este alimentată de cazuri recente de implicare rusă presupusă sau suspectată în tentative de asasinat, incendii și incursiuni cu drone în mai multe state NATO, între care Germania, Polonia și Slovacia.

Statele baltice investesc masiv în apărare

La prima vedere, Letonia, Lituania și Estonia par bine poziționate pentru a contracara orice formă de atac rusesc. Cele trei state avertizează de mult timp asupra diferitelor forme de activitate ostilă ale Moscovei și și-au construit strategiile de apărare pornind de la aceste riscuri.

Toate cele trei state au atins sau urmează să atingă în curând ținta NATO pentru 2035 privind alocarea a 5 la sută din produsul intern brut pentru apărare. În plus, Uniunea Europeană a promis și a început să direcționeze aproximativ 14 miliarde de dolari sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare și securitate în regiune.

Pe lângă pregătirile militare convenționale, țările baltice se află și în avangarda unor tehnologii moderne, iar Estonia este unul dintre cele mai clare exemple. DefSecIntel Solutions este o companie estoniană al cărei software bazat pe inteligență artificială analizează imaginile capturate și prezintă informațiile relevante pe un singur ecran.

„Am decis să fim alături de colegii noștri ucraineni. Din toamna anului 2022 suntem pe linia frontului împreună cu ei, iar tehnologiile noastre sunt folosite acolo. Acest lucru ne-a oferit, cu siguranță, un impuls major”, a declarat pentru Current Time Jaan Hein, vicepreședintele companiei. El a precizat că produsul firmei este utilizat pentru protejarea frontierelor Estoniei, dar și în alte aproximativ 12 țări.

Un alt exemplu este start-up-ul estonian Wayren, care a dezvoltat un software instalat pe telefoane inteligente, tablete și alte dispozitive folosite pe câmpul de luptă, pentru a proteja schimbul de date de interferențe externe.

„Estonia este unică în anumite privințe. Fiind o țară mică, cu o industrie relativ redusă, ne specializăm în tehnologii de ultimă generație. Nu atât în platforme mari, precum tancurile sau navele, așa cum fac țările mai mari, ci în soluții inteligente și inovatoare care pot fi integrate în asemenea sisteme și care ne pot oferi un avantaj”, a declarat pentru Current Time cofondatorul companiei, Henri Harm.

În spatele investițiilor apar probleme de finanțare

Privită mai atent, însă, imaginea este mai complicată. Negocierile pentru următorul buget al Uniunii Europene pe șapte ani au început pe baza unei propuneri a Comisiei Europene care prevede un fond de aproximativ 145 de miliarde de dolari pentru investiții în securitate și apărare.

Mai mulți contributori neți la bugetul comunitar, inclusiv Germania, cel mai mare dintre ei, au transmis deja că își doresc un buget european mai redus în perioada următoare. Numeroși oficiali europeni se tem că apărarea ar putea fi unul dintre domeniile afectate de reduceri, iar această preocupare este vizibilă și în scrisoarea divulgată.

Unele propuneri au o valoare mai degrabă simbolică. Autorii cer ca întreaga Comisie Europeană să viziteze „de urgență” una dintre țările aflate în prima linie chiar în această toamnă, „în condițiile în care vedem cu toții escaladarea amenințărilor împotriva statelor baltice”.

Principala solicitare vizează însă finanțarea suplimentară. Scrisoarea cere aproximativ 115 miliarde de dolari pentru consolidarea mediului de afaceri și a investițiilor în statele aflate în prima linie.

Referindu-se la intensificarea activității cu drone și la alte acțiuni provenite din Rusia, documentul avertizează că „aceste incidente au deja un impact negativ asupra mediului de afaceri din regiune și asupra încrederii publicului în securitate. Pentru a preveni o deteriorare suplimentară și pentru a consolida descurajarea, sunt necesare acțiuni vizibile și rapide”.

Printre măsurile propuse se numără dezvoltarea unei capacități de reacție rapidă în cazul întreruperilor aprovizionării cu energie și al incidentelor care afectează infrastructura critică de electricitate și gaze, crearea unor stocuri regionale de bunuri esențiale și echipamente de protecție civilă, amenajarea de adăposturi și infrastructură pentru evacuare, precum și pregătirea pentru amenințări hibride, cibernetice, de sabotaj, electronice și informaționale.

Proiectul zidului de drone rămâne departe de realitate

Din document și din multe comunicări recente ale Uniunii Europene lipsește în mod evident proiectul cunoscut drept „zidul de drone”, discutat pe larg anul trecut și considerat la un moment dat pentru finanțare europeană.

Ideea presupunea dotarea întregului flanc estic al Uniunii Europene cu senzori și capacități capabile să detecteze și să doboare drone ostile. Până acum, însă, s-au făcut puține progrese concrete.

Un oficial baltic a descris situația pentru RFE/RL în termeni foarte clari. „Este mai ușor să vorbești despre zidul de drone decât să construiești unul. Dar să fim sinceri, nimeni nu are încă un asemenea zid, nici măcar ucrainenii.”

Problemele sunt financiare, tehnice și juridice. Nu există claritate privind cine ar trebui să plătească pentru un sistem atât de costisitor. Componente esențiale, între care senzorii, radarele și un sistem eficient de comandă și control, nu sunt încă dezvoltate complet. În același timp, continuă dezbaterea dacă sistemul ar trebui să fie complet automatizat sau supravegheat de operatori umani.

Rail Baltica, un alt proiect strategic întârziat

O altă problemă este Rail Baltica, proiect finanțat de Uniunea Europeană care nu avansează conform planurilor inițiale. Lansat în 2015, proiectul trebuia să conecteze statele baltice, ale căror rețele feroviare folosesc încă în mare parte ecartamentul moștenit din perioada sovietică, cu Polonia și cu restul Uniunii Europene.

Obiectivul inițial era deschiderea liniei în acest an, însă acest termen a fost abandonat de mult. Nici ținta revizuită pentru 2030 nu mai este sigură, pe fondul creșterii costurilor, al planificării inițiale defectuoase, al modificărilor repetate de proiectare și al disputelor din interiorul statelor implicate și dintre acestea.

Linia feroviară este considerată esențială din punct de vedere strategic, deoarece ar crea un coridor major pentru mobilitatea militară și ar permite deplasarea unui număr mai mare de militari și a unei cantități mai mari de armament NATO, necesare pentru apărarea regiunii.

În același timp, infrastructura ar reduce vulnerabilitatea asociată așa-numitului coridor Suwalki, o fâșie îngustă de uscat care leagă Polonia de Lituania și se află între Belarus, aliat al Moscovei, și exclava rusă Kaliningrad. Mulți planificatori militari consideră că Moscova ar încerca să lovească această zonă în cazul unui atac asupra NATO.

Lituania întărește zona Suwalki, iar frontierele cu Belarus sunt fortificate

Pentru a compensa această vulnerabilitate, Lituania a adoptat în acest an o lege privind construirea unui poligon militar de antrenament în coridor. Lucrările pregătitoare au început deja în apropierea localității Kapciamiestis, unde până la 4.000 de militari lituanieni și aliați din alte state NATO vor putea participa la exerciții.

Poligonul ar urma să completeze prezența Brigăzii 45 Blindate a Germaniei, desfășurată la nord de coridor, și a unui grup de luptă multinațional NATO condus de Statele Unite, staționat imediat la sud, pe teritoriul Poloniei.

Frontierele Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Belarus sunt, de asemenea, fortificate cu garduri și șanțuri pentru a descuraja atât eventuale incursiuni militare, cât și tentative de trecere a frontierei de către migranți. Cele trei state acuză Belarusul și Rusia că au facilitat în mod repetat asemenea treceri încă din 2021.

Există însă și voci care se întreabă dacă toate aceste măsuri vor fi suficiente. Printre cei sceptici se numără Valdas Tutkus, fost comandant al Forțelor Armate Lituaniene. „Cumpărăm 1.000 de camioane. Construim o linie defensivă, deși știm foarte bine că războiul modern nu va fi purtat cu tancuri”, a declarat el pentru Current Time.

Referindu-se la proiectul de la Kapciamiestis, Tutkus a criticat lipsa explicațiilor publice. „Dacă Ministerul Apărării ar fi explicat suficient de clar, am fi putut discuta. Din păcate, în acest moment, tot ce am auzit a fost „Credeți-mă, avem nevoie de el”. Din păcate, nu am auzit niciun argument.”