Acesta susține că România și-a pierdut o parte din credibilitatea externă după crizele politice recente și afirmă că asocierea cu formațiuni de extremă dreapta ar reprezenta o normalizare a acestora în spațiul politic românesc.
Nicu Ștefănuță afirmă că actuala situație politică este privită cu îngrijorare în capitalele europene și reprezintă o continuare a instabilității începute în urmă cu câțiva ani.
Vicepreședintele Parlamentului European a declarat că România beneficiază de faptul că atenția internațională este împărțită de alte crize globale, însă problemele interne afectează imaginea țării.
„România a pierdut atunci destul de multă credibilitate și acum orice criză în plus aduce noi și noi suspiciuni”, a afirmat Ștefănuță, referindu-se la perioada de instabilitate politică începută în 2024.
Acesta a subliniat că formarea unui guvern stabil reprezintă o miză importantă, inclusiv din perspectiva accesării fondurilor europene și a implementării unor programe strategice.
Potrivit lui Ștefănuță, viitorul executiv trebuie să acorde prioritate finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și susținerii programului european SAFE, despre care spune că implică sume importante pentru România.
Oficialul european a respins și ideea că anumite decizii politice interne ar fi influențate direct de la Bruxelles, afirmând că este greșit ca instituțiile europene să fie acuzate de intervenții în orice dispută politică din România.
Cea mai dură critică a lui Nicu Ștefănuță a vizat eventualele negocieri dintre partidele care încearcă formarea unei majorități și formațiunea AUR.
Întrebat despre posibilitatea ca viitorul guvern să caute sprijin parlamentar din partea AUR, acesta a respins categoric varianta unei colaborări.
„Două rele nu fac una bună. Dacă moțiunea a fost semnată de AUR și asta a fost un lucru rău, atunci nici rezolvarea nu poate veni prin AUR”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European într-o intervenție la Digi24.
Ștefănuță a avertizat că includerea formațiunilor extremiste în jocul politic riscă să le ofere legitimitate în fața electoratului.
„Nu este OK să te folosești de extrema dreaptă în niciun moment, pentru că o normalizezi, o faci iubită de populație și o susții adăugând-o la masă”, a spus acesta.
Potrivit lui, acceptarea unor astfel de alianțe ar putea schimba percepția publică asupra acestor formațiuni și ar putea deschide drumul către o participare mai mare a extremei drepte la guvernare.
În același timp, Nicu Ștefănuță a criticat actualul Parlament, despre care a afirmat că are probleme de legitimitate, pe fondul contextului electoral care a dus la formarea sa.
„Avem o mare problemă de legitimitate. Am avut niște alegeri ca un circ și atunci Parlamentul de acum este un circ. Nimeni nu mai știe cine sunt parlamentarii, a fost o mare confuzie”, a declarat acesta.
Vicepreședintele Parlamentului European a susținut că România a deraiat parțial de la direcția europeană și a criticat inclusiv partidele care se declară proeuropene, afirmând că acestea susțin valorile europene mai ales în momente de criză.
În opinia sa, România are nevoie de politicieni care să vadă proiectul european nu doar ca pe o sursă de beneficii financiare, ci ca pe o direcție strategică pentru dezvoltarea țării.